Ilie Bolojan rămâne la reforma „cafelelor şi ospătarilor”. Vicepremierul Tanczos Barna confirmă că „ciocoii” rămân cu contul plin: Pensiile speciale, mai mult ca sigur în pachetul fiscal III

Pensiile speciale rămân un punct sensibil pentru societate. De altfel, România este obligată să le elimine pentru a nu pierde bani europeni. Aleșii de la București au încercat în 2023 să crească vârsta de pensionare treptat pentru magistrați. Curtea Constituțională s-a opus, pentru că legea ar crea discriminare între magistrați și ar atenta la independența justiției.

De atunci, propunerea a rămas blocată la Senat. Anul trecut a fost încercată supraimpozitarea pensiilor speciale, însă nu a fost implementată măsura, pentru că legea a picat la CCR.

Reforma pensiilor speciale va fi inclusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale, spune la RFI vicepremierul Tanczos Barna. El precizează că vârsta de pensionare va crește pentru cei care beneficiază de aceste venituri. Premierul Ilie Bolojan o anunţase în pachetul al doilea, dar probabil mai sunt de tăiat cafele şi salarii de ospătaru între timp.

Tanczos Barna, mesaj cinic către sindicatele care au anunţat greve: „Dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani”

Alte articole

Augustin Zegrean este de părere că CCR are motive să respingă legea privind pensiile magistraților, după ce ÎCCJ a contestat-o: „O cale de atac este pe prevederi retroactive. Dacă pe asta merg, au șanse”

Ilie Bolojan cedează presiunilor şi „îmblânzeşte” reforma pensiilor speciale: „Perioada de tranziţie să fie de 15 ani, procentul din salariu de 75%. Sper să aibă şanse mari să treacă”

Tanczos Barna declară despre reforma pensiilor speciale că „va trebui să avem elemente care vizează privilegiile de pensionare, privilegiile de durată a activității pe timpul muncii, în mai multe domenii și în Justiție și în MAI, în Interne, Justiție, Jandarmerie, Armată, acolo unde serviciile suport, care pur și simplu fac același lucru ca într-o primărie, contabilitate, resurse umane, alte activități care nu sunt legate de intervenții ale echipelor de jandarmi, ale forțelor speciale, ale armatei, ale militarilor, trebuie să se apropie de condițiile de pensionare din celelalte domenii, pentru că altfel, vor fi considerate și sunt considerate privilegii”.

Vicepremierul vorbește despre creșterea vârstei de pensionare pentru cei care primesc pensii speciale: „Absolut. Și cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 și ceva de ani sau 15 ani sau nu știu câți ani. Deci aceea nu este o reformă serioasă”.

Se schimbă sistemul de impozitare a locuințelor și mașinilor. Tanczos Barna: Se rediscută tot ce înseamnă impozitarea imobilelor. Și la autoturisme trebuie lucrurile echilibrate

Întrebat dacă va fi regândit și modul în care sunt calculate pensiile speciale, Tanczos Barna a răspuns: „Da, da, în sensul să nu fie pensia mai mare decât salariul, care este o aberație”.

Vicepremierul precizează că reforma pensiilor speciale ar putea fi inclusă în al treilea pachet fiscal: „Mai mult ca sigur, în pachetul trei, nu am decis încă, probabil, nu mai avem timp să o pregătim pentru pachetul doi”.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în aprilie 2025, de 11.637 persoane, în creștere cu 35 persoane comparativ cu luna anterioară, din care 7.871 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.624, dintre care 2.568 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.214 lei, din care 21.994 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.428 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat, în aprilie a.c, 802 persoane (702 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.909 de lei, din care 3.015 de lei pensie de la bugetul de stat.

În ceea ce privește beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 882 de persoane (657 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.137 de lei (3.535 de lei de la bugetul de stat).

Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.364 de pensionari (toți cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.017 lei suportați din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 674 de persoane (673 cu pensie din BASS), media fiind de 10.040 de lei, din care 2.192 lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.291 de pensionari (1.907 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.616 de lei, din care 3.791 de lei suportați din bugetul de stat.