Într-o declarație preluată de presa internațională, Meta a anunțat că măsura va intra în vigoare din luna octombrie a anului curent.
Compania americană caracterizează această hotărâre drept „dificilă” și a declarat că nu va mai permite „publicitatea politică, electorală şi pe teme sociale” pe platformele sale în Uniunea Europeană din cauza cerințelor „imposibil de aplicat” ale Regulamentului european privind transparența publicității politice.
Decizia a fost adoptată în 2024 şi urmează să intre complet în vigoare în octombrie 2025. Acest regulament european are ca obiectiv garantarea unei mai mari transparențe a publicității și protejarea împotriva ingerințelor străine în perioada de dinaintea alegerilor.
Odată ce hotărârea va intra în vigoare, platformele online vor trebui să semnaleze în mod clar reclamele cu caracter politic și să indice sursa de finanțare.
Profilarea (direcționarea anumitor reclame, n.r.) pe baza datelor cu caracter personal referitoare la originea etnică, religie sau orientare sexuală este interzisă, la fel ca și utilizarea datelor referitoare la minori, spune textul în cauză, potrivit Antena 3.
Uniunea Europeană a conceput acest set de măsuri în urma scandalului Cambridge Analytica din 2018. Firma britanică de consultanță a colectat, fără autorizație şi fără știrea utilizatorilor, datele personale ale zeci de milioane de oameni care foloseau Facebook.
Ulterior, datele au fost utilizate în scopuri politice în timpul campaniei electorale din SUA, din 2016 și a referendumului cu privire la Brexit.
Meta a subliniat că nu este prima companie care interzice publicitatea politică în UE. Google a luat aceeași decizie la finalul anului 2024.
„Decizia noastră se referă exclusiv la Uniunea Europeană și continuăm să considerăm că publicitatea politică online este un element esențial al politicii moderne”, a precizat compania americană, potrivit Antena 3.
Rețelele de socializare Facebook şi Instagram au aproximativ 261 de milioane și, respectiv, 272 de milioane de utilizatori activi, lunar, în Uniunea Europeană.
Nu doar Regulamentul privind transparența publicității politice pune în opoziție giganții tehnologici și executivul de la Bruxelles.
Disputa dintre gigantul tehnologic și executivul de la Bruxelles are la bază și alt motiv, pe lângă Regulamentul privind transparența publicității politice.
La începutul lunii iulie, Meta a anunțat că va contesta în instanță o amendă de 200 de milioane de euro aplicată de Comisia Europeană în aprilie, pentru încălcarea normelor care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal.
Facebook şi Instagram fac, de asemenea, obiectul mai multor anchete deschise în baza legislației europene privind serviciile digitale (DSA).
Recent, înainte de anunțul oficial din partea companiei Meta, au circulat pe rețelele de socializare postări care susțin că utilizatorii pot împiedica compania să le preia datele personale prin simple declarații publicate pe profilurile lor. Postările sunt false și nu au nicio valoare juridică. Ele doar exploatează teama utilizatorilor față de colectarea și utilizarea datelor, fără a schimba, de fapt, felul în care Meta gestionează aceste date.
„Nu-mi dau consimțământul și, prin urmare…” sunt cuvintele care apar cel mai frecvent pe Facebook, fiind exprimate în necunoștință de cauză. Tot mai mulți oameni se revoltă că li se utilizează pozele fără drept. În realitate, postarea este o farsă care circulă de ani de zile.
Multi utilizatori au făcut haz de necaz.
Un utilizator spune: „Nu mai dorm noaptea. Mi-e frică de mor că Meta îmi va găsi poza de la Eforie, din 2007”, „Informez Meta, Youtube, statul român și încă un site, dar nu vă spun numele, că de mâine nu mai accept facturi și nu-mi dau acordul pentru a le mai primi.”