Bucureștenii plătesc două taxe pe apa uzată, chiar dacă stau la bloc. Avertismentul europarlamentarului AUR, Gheorghe Piperea

Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, a semnalat pe rețelele sociale că există mai multe taxe care sunt aplicate bucureștenilor, printre care și două taxe pe apa uzată. Se percepe o taxă inclusiv pentru apa de ploaie, care se consideră uzată din cauza amestecului cu apele menajere.

Gheorghe Piperea atrage atenția că bucureștenii plătesc două taxe ilegale pe apa uzată

Gheorghe Piperea susține că fondurile care sunt colectate prin intermediul taxării apei de ploaie acoperă investiții discutabile și datorii ale Primăriei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența gestiunii serviciilor publice.

Citește și : Românii care primesc minimum 650 de lei direct pe card în 2025. Plafonul maxim al ajutorului este de 1.200 de lei

Europarlamentarul AUR a precizat, în postarea sa de pe Facebook, că locuitorii din București sunt obligați să suporte costuri pentru servicii care ar trebui să fie acoperite prin alte surse, precum veniturile proprii ale municipalității sau investițiile Apa Nova.

Alte articole

Alertă în București! Strada Ion Câmpineanu, blocată după ce un bucureștean a reclamat la 112 miros puternic de gaze

Cât a câștigat un șofer Bolt din București într-o lună, muncind 12 ore pe zi. Venitul după cheltuieli, mai mare decât al unui doctor: „Bani se fac, doar trebuie să îți placă să muncești”

Piperea arată că apa uzată este taxată dublu în București, prin intermediul a două taxe municipale denumite „TMAU-1” și „TMAU-2” ce au fost introduse în 2008 și 2019. Ele apar pe facturile clienților și sunt colectate de operatorul de apă.

Citește și : Cum afectează măsurile fiscal-bugetare ale Guvernului Bolojan salariile bugetarilor: tăieri de beneficii și bonusuri, înghețări salariale

Europarlamentarul este de părere că banii nu sunt justificați de un serviciu prestat în plus, ci sunt folosiți pentru a acoperi costurile unor investiții vechi și ineficiente. Printre investiții ar fi stația de epurare de la Glina și așa-zisa „Casetă” de sub Râul Dâmbovița.

Avocatul subliniază că practica este una incorectă, mai ales în condițiile în care legislația îl obligă pe concesionarul serviciului public să suporte investițiile necesare în locul autorității publice.