Premierul Ilie Bolojan anunță că Guvernul pregătește reforma masivă a aparatului de stat, ceea ce va afecta zeci de mii de angajați din sectorul public. Măsurile au menirea de a reduce risipa bugetară, să eficientizeze administrația publică dar și să nu mai permită angajarea clientelei politice.
Există o așa-zisă listă „neagră” a bugetarilor vizați de Ilie Bolojan, care urmează să fie disponibilizați. Reforma vizează structurile pe care premierul le consideră atât neperformante, cât și inutile. Printre bugetarii vizați de concedieri se numără:
– Polițiștii locali din localitățile unde există mai mult de un polițist la 1.000 de locuitori
Citește și : Premierul Ilie Bolojan anunţă grilă unică de salarizare şi concedieri masive
– Angajații din primăriile comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Bolojan susține că în multe astfel de localități numărul funcționarilor este disproporționat față de populație, iar unele primării au chiar mai mulți angajați decât contribuabili activi, având nevoie de bani de la stat pentru a se susține.
– Personalul din aeroporturile județene care înregistrează pierderi. În România există mai multe aeroporturi regionale subvenționate masiv din bani publici, care nu reușesc să acopere nici măcar cheltuielile de bază. Guvernul intenționează să reducă personalul sau chiar să restructureze aceste unități, Ilie Bolojan oferind exemple de aeroporturi occidentale care au același număr de pasageri lunar, dar jumătate din personal.
– Angajații din consiliile județene. Premierul a anunțat că numărul maxim de posturi va fi limitat la 80, față de situația actuală în care există instituții cu peste 300 de angajați.
– Cei 20.000 de bugetari care cumulează pensia cu salariul de la stat. Guvernul intenționează să interzică această practică, pe care premierul a numit-o „o formă de dublă finanțare din bani publici care nu mai poate continua”.
Ilie Bolojan dorește un stat minimalist și susține că aparatul birocratic este „supradimensionat”, pe când sectoarele care contează cel mai mult, precum sănătatea sau educația, sunt subfinanțate.