Vara nu-i ca iarna. Luna iulie a fost cu 2 grade Celsius mai caldă decât normalul în România

Vara 2025 a fost cu adevărat fierbinte în toată Europa. Peste o mie de decese în Spania pot fi atribuite caniculei doar în luna iulie, ceea ce reprezintă o creştere de peste 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, potrivit datelor colectate de un institut public, relatează AFP.

Numărul exact, de 1.060 de decese, reprezintă „cu 57% mai mult decât anul trecut”, a indicat Ministerul Sănătăţii din Spania pe contul său de X, pe baza estimărilor unui sistem numit „MoMo” (Monitorul mortalităţii).

Acest instrument, gestionat de Institutul Carlos al III-lea, colectează zilnic numărul deceselor din Spania şi calculează diferenţa dintre mortalitatea reală şi mortalitatea previzibilă pe baza seriilor istorice înregistrate. Apoi, integrează factorii externi care pot explica această diferenţă. Printre aceşti factori se numără în special temperaturile raportate de Agenţia Naţională de Meteorologie (Aemet).

Sistemul nu poate stabili o cauzalitate absolută între decesele înregistrate şi condiţiile climatice, dar cifrele constituie cea mai bună estimare a numărului de decese pentru care canicula ar fi putut fi factorul decisiv.

Alte articole

Prognoza meteo. Temperaturi NEGATIVE în wekeend. Silviu Grigore a analizat hărţile ANM şi anunţă ninsori la munte

Val de aer polar în România, provocat de un anticiclon. Cât va dura episodul de frig, COD galben emis de ANM/ Florinela Georgescu: „Stratul de zăpadă nu va rezista!”

EXCLUSIV Oana Păduraru (ANM) anunță ploi, vijelii și grindină. Zonele lovite de vremea rea: „Cantități de apă mai însemnate și rafale de peste 50-70 km/h”

În iulie 2024, numărul persoanelor al căror deces, conform acestor criterii, putea fi atribuit căldurii intense a fost de 674. Acesta a crescut la 1.271 în luna următoare.

Conform acestui sistem „MoMo”, un total de 1.180 decese au putut fi atribuite valurilor de căldură şi caniculei între 16 mai şi 13 iulie, ceea ce reprezintă o creştere spectaculoasă faţă de aceeaşi perioadă din 2024, când numărul deceselor a fost de 70, a subliniat Ministerul Sănătăţii într-un comunicat.

„Ministerul Sănătăţii face campanie cu privire la valurile de caniculă şi importanţa protejării, deoarece considerăm că acesta este unul dintre factorii de risc cu cel mai mare impact asupra mortalităţii în acest context”, a declarat marţi ministrul sănătăţii, Monica García, într-un interviu acordat postului naţional de radio (RNE).

Ţara a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, cu o temperatură medie de 23,7 °C, potrivit Aemet.

Spania şi Portugalia sunt afectate de duminică de un al doilea val de caniculă de la începutul verii, care va dura până cel puţin la sfârşitul săptămânii, potrivit Aemet.

Potrivit experţilor, încălzirea globală explică faptul că valurile de căldură şi episoadele de caniculă sunt mai frecvente, mai lungi şi mai intense.

A treia cea mai caldă lună iulie din istorie. Vara de coșmar în Europa, veștile rele continuă: „Trebuie să ne pregătim”

Căldura extremă, inundațiile mortale și incendiile de vegetație extinse au lovit Europa în iulie, în ciuda faptului că s-a încheiat seria lunilor cu temperaturi globale record. Iulie a fost a treia cea mai caldă lună înregistrată la nivel global, potrivit celor mai recente date furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, relatează Euronews.

Temperatura medie globală a fost cu 0,27°C mai scăzută decât cea din iulie 2023 – cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată – și cu 0,23°C sub nivelul atins în iulie 2024, aflată pe locul al doilea. Luna trecută a fost, totodată, cu 1,25°C mai caldă decât media preindustrială (1850–1900) și este abia a patra lună din ultimele 25 care nu a depășit pragul de 1,5°C.

Carlo Buontempo, directorul Copernicus, spune că, la doi ani după cea mai fierbinte lună din istorie, seria de recorduri de temperatură la nivel global „s-a încheiat – deocamdată”.

„Dar asta nu înseamnă că schimbările climatice s-au oprit”, adaugă el. „Am continuat să vedem efectele unei planete tot mai încălzite prin evenimente precum valurile de căldură extremă și inundațiile din iulie. Dacă nu stabilizăm rapid concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, nu doar că ne vom confrunta cu noi recorduri de temperatură, ci și cu o agravare a acestor efecte – și trebuie să fim pregătiți pentru asta”.

Per ansamblu, iulie a fost a patra cea mai călduroasă lună înregistrată în Europa. Cu toate acestea, anumite regiuni au fost lovite de valuri de căldură fără precedent.

Fennoscandia – o zonă geografică ce include Peninsula Scandinavă, Finlanda, Peninsula Kola și Karelia – a înregistrat cele mai pronunțate abateri de temperatură față de medie.

O stație meteorologică situată în zona Cercului Arctic norvegian a înregistrat temperaturi de peste 30°C timp de 13 zile în iulie. Institutul Meteorologic Norvegian a anunțat că a fost a treia cea mai caldă lună iulie din istoria măsurătorilor, cu o medie cu 2,8°C peste valorile obișnuite pentru acest sezon. Între 12 și 25 iulie s-a înregistrat cea mai caldă perioadă din istoria țării.

Citeste si Haos atmosferic, un ciclon s-a instalat peste România. ANM anunţă furtuni de Cod Roşu, cu grindină, tunete şi ploi diluviene. În ce zone loveşte deja urgia

În Finlanda, s-au înregistrat trei săptămâni consecutive cu temperaturi de 30°C – cel mai lung val de căldură din istoria măsurătorilor, care datează din 1961. Durata a fost cu 50% mai mare decât precedentul record. Un climatolog al Institutului Meteorologic Finlandez a descris valul de căldură ca fiind „cu adevărat fără precedent”.

În Turcia, pe 25 iulie, a fost înregistrat un record național de temperatură: 50,5°C în Silopi, în sud-estul țării. Ministerul Mediului a anunțat că 132 de stații meteorologice din întreaga țară au înregistrat temperaturi record pentru luna iulie, cu valori care au depășit cu până la 12°C media sezonieră.

În Spania, valul de căldură extremă a fost asociat cu 1.060 de decese în luna iulie – o creștere de 57% față de anul trecut.

În iulie, precipitațiile au fost peste media obișnuită în mare parte din Europa Centrală, nordul Franței, estul Regatului Unit și sudul Irlandei, sudul Scandinaviei, zone din nord-estul Europei, nordul Italiei, coastele nordice ale Adriaticii, nordul Islandei, estul Spaniei și vestul Rusiei.

Ploile abundente au provocat inundații severe în sudul Franței și în Paris. În Italia, vremea extremă a dus la alunecări de teren și inundații în Roma și regiunea Piemont la începutul lunii.

În Spania, inundațiile au fost extinse după ce ploi torențiale au lovit Catalonia și nord-estul țării la mijlocul lunii iulie. Serviciul național de meteorologie AEMET a anunțat că, în apropiere de Barcelona, au căzut 10 centimetri de ploaie în doar câteva ore.

Condițiile mai uscate decât media în zone precum Fennoscandia, Grecia, Balcani, coastele Mării Negre și sudul Franței au adus, la rândul lor, probleme majore.

Pericol crescut de incendii din cauza căldurii și a secetei
Vremea caniculară și secetoasă, care a urmat unei primăveri neobișnuit de calde și uscate, a favorizat izbucnirea incendiilor în sudul Europei luna trecută.

La finalul lui iulie, Spania se confrunta cu incendii pe mai multe fronturi. În Portugalia, peste 3.000 de incendii au ars o suprafață totală de 10.768 de hectare până pe 15 iulie – de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Peninsula Iberică a fost plasată în stare de alertă la sfârșitul lunii, din cauza riscului ridicat de incendii de vegetație.

Și Grecia, și Turcia s-au confruntat cu incendii de proporții, în urma cărora au ars mii de hectare de teren.

Până acum, în Uniunea Europeană, în 2025 au fost mistuite de flăcări 353.862 de hectare – mai mult decât dublul suprafeței arse în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit celor mai recente date ale Sistemului European de Informații privind Incendiile de Pădure.

Valuri de căldură marină în anumite regiuni ale Europei toată vara

În medie, temperaturile mărilor în iulie au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată pentru această lună, cu doar 0,12°C sub recordul absolut din 2023.

Totuși, Marea Norvegiei, părți ale Mării Nordului și o zonă din Atlanticul de Nord, situată la vest de Franța și Regatul Unit, au înregistrat temperaturi record.

La începutul lui iulie, serviciul meteorologic britanic a anunțat că apele din sudul țării se confruntau cu un „val de căldură marin semnificativ”. Temperaturile de la suprafața apei erau similare cu cele din lunile august ale anilor ’80 și ’90.

Între 28 iunie și 9 iulie, regiunea Algarve din sudul Portugaliei s-a confruntat, de asemenea, cu un val de căldură marină. Autoritățile maritime au raportat temperaturi „semnificativ mai ridicate” decât media ultimelor 20 de ani, ajungând până la 25,1°C.