Odată cu adoptarea monedei euro, nu doar economia, ci și veniturile românilor, inclusiv pensiile, vor fi influențate. Ce se întâmplă în prezent, în Bulgaria, poate fi un exemplu concret.
Vecinii de la sud de Dunăre vor face tranziția la euro în 2026, devansând România. Schimbarea survine într-un moment sensibil pentru sistemul lor de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populației și a provocărilor bugetare. După adoptarea monedei unice, toate indemnizațiile vor fi în euro în loc de leva, lucru ce ridică întrebări legate de puterea de cumpărare a pensionarilor.
Structura sistemului de pensii din Bulgaria seamănă mult cu cel din România, fiind organizată pe trei piloni. Primul pilon este cel al asigurărilor sociale de stat, finanțat prin sistemul clasic „pay-as-you-go”, în care contribuțiile actualilor angajați acoperă plățile curente către pensionari.
Al doilea pilon este cel al asigurării publice obligatorii, creat în anul 2000, bazat pe acumularea de fonduri individuale și contribuții definite, echivalentul Pilonului II din România.
Al treilea pilon include pensiile voluntare, unde fiecare persoană își stabilește nivelul contribuțiilor și tipul de plan de pensie dorit. În plus, există și scheme profesionale pentru anumite domenii, unde angajatorul contribuie suplimentar la fondul de pensie al angajatului, oferind o plasă de siguranță.
Adoptarea euro în Bulgaria va însemna recalcularea și plata tuturor pensiilor în noua monedă. Pentru a evalua impactul, analiștii iau în considerare raportul dintre cheltuielile cu pensiile și produsul intern brut, ritmul de îmbătrânire a populației și proiecțiile statistice oficiale. Tranziția implică și ajustări tehnice, precum stabilirea unui curs de conversie fix între leva și euro, dar și posibile efecte asupra inflației, ce ar putea influența indirect valoarea reală a pensiilor.
În România, un scenariu similar s-ar putea produce peste aproximativ un deceniu, dacă planurile actuale de adoptare a monedei unice se concretizează. În acel moment, pensiile ar putea fi pur și simplu convertite la cursul oficial al BNR, fără o modificare a valorii nominale, dar impactul real asupra puterii de cumpărare va depinde de evoluția economică și de nivelul prețurilor.
Cazul Bulgariei ar putea reprezenta un studiu de caz util pentru România, oferind indicii despre schimbările necesare atunci când un stat își schimbă moneda, mai ales într-un domeniu atât de sensibil precum protecția pensionarilor.