Vortexul polar aduce o iarnă bogată. Prognoza actualizată anunţă ninsori timpurii şi ger în ianuarie. Climatologul Roxana Bojariu avertizează: „Atenţie la fenomenele extreme!”

Prognoza final de an 2025: Toamna meteorologică se apropie, iar ultimele prognoze sezoniere arată semne clare ale unei La Niña slabe care va avea impact asupra atmosferei.
Influența acesteia se va răspândi asupra modelelor meteorologice de iarnă din întreaga emisferă nordică, în special în Europa și America de Nord, cu o reversiune rece, potrivit Severe Weather, un portal specializat pe prognoze meteo pentru perioade îndelungate.

Ce este La Niña și cum funcționează

La Niña este faza rece a puternicei oscilații oceanice ENSO (El Niño-Southern Oscillation). Aceasta este o regiune a Oceanului Pacific tropical care oscilează între faze reci și calde.

Acest lucru este important deoarece La Niña este binecunoscută pentru impactul său asupra modelelor meteorologice sezoniere, chiar și într-o formă slabă.

Analizele recente ale temperaturii oceanului dezvăluie ape de suprafață mai reci în regiunile centrale ENSO.

Alte articole

Meteo din bătrâni, cu Mihai Voropchievici. Data când vin ninsorile și gerul, gromovnicul nu greșește niciodată

PROGNOZA IERNII. Oana Păduraru (ANM) anunţă pătrunderi succesive de aer polar: „Nu este exclus să avem ninsori la începutul lui noiembrie”

Anomaliile reci au o formă „ondulată” datorită vânturilor alizee estice care împing apele de suprafață spre vest, aducând la suprafață ape mai adânci și mai reci.

Prognoza meteo pentru toamna 2025

Modelele meteorologice principale (ECMWF – European Centre for Medium-Range Weather Forecasts și NMME) prezic următoarele tendințe pentru toamna 2025 în Europa:

• Temperaturi: Mai calde decât normal în părțile centrale și nordice ale continentului
• Precipitații: Mai secetă în sud-vestul și sud-estul Europei, dar mai multă precipitație în părțile centrale și nordice
• Noiembrie: Mai puțină zăpadă decât normal din cauza dominației sistemelor de înaltă presiune

Modelul istoric al La Niña slabe

Analiza datelor din ultimii 45 de ani pentru sezoanele de toamnă cu La Niña slabă arată:

Toamna: Un model „liniște înainte de furtună” cu:

• Temperaturi sub normale în Alaska și nord-vestul Pacific
• Temperaturi mai calde pe o mare parte a SUA și sudul Canadei
• Europa împărțită între sud mai rece și nord cald

Iarna: O inversare completă cu:

• Anomalii reci pe o mare parte din sudul Canadei și SUA
• Zăpadă peste medie în nordul SUA și sudul Canadei
• Potențial crescut pentru ierni mai reci în Europa.

Prognoza meteo pentru toamna 2025: Implicații pentru România

Tendințele pentru Europa, anunțate de meteorologi, sugerează că România ar putea experimenta:

• Toamna 2025: Temperaturi probabil mai calde decât media multianuală, cu precipitații variabile – mai puține în sud, normale în centru și nord
• Iarna 2025-2026: Potențial pentru o iarnă mai rece decât cele din ultimii ani, cu posibilitatea unor perioade prelungite de ger și zăpadă abundentă.

În concluzie, prognoza pentru toamna 2025 indică o perioadă relativ blândă, care ar putea fi „liniștea dinaintea furtunii”.

Alertă meteo: Iarna vine mai devreme. Când are loc prima ninsoare din toamna 2025 în România

Modelele sugerează că această La Niña slabă va aduce o iarnă mai severă decât cea precedentă, cu temperaturi mai scăzute și precipitații mai abundente sub formă de zăpadă.

Este important de reținut că acestea sunt prognoze sezoniere pe termen lung, care oferă tendințe generale, nu predicții exacte pentru anumite date.

Monitorizarea continuă a evoluțiilor meteorologice va fi esențială pentru actualizarea acestor prognoze pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece.

Ce estimări fac meteorologii pentru iarna care urmează în Europa. Când se anunţă ninsori şi ger

Europa ar putea avea o iarnă 2025/2026 cu episoade de frig extrem și ninsori neașteptate ca intensitate, în special în ianuarie, pe fondul unui fenomen La Niña slab și al unui vortex polar mai puțin puternic, care pot permite aerului rece arctic să pătrundă mai des pe continent.

Specialiștii estimează un vortex polar mai slab decât normal la început de sezon, ceea ce crește șansele ca Europa să aibă perioade reci și episoade de ninsoare, dar și favorizarea La Niña, care are istoric o probabilitate de 60-75% să ducă la „încălziri bruște stratosferice” – fenomene ce destabilizează vortexul și favorizează valurile de frig.

La Niña este faza rece a fenomenului ENSO, caracterizată prin temperaturi mai scăzute decât normalul în apele din centrul și estul Pacificului tropical, care poate influența configurația presiunilor atmosferice la scară largă și poate favoriza situații în care masele de aer rece din nord să ajungă mai ușor pe continent.

Chiar dacă fenomenul se formează departe, influența sa se simte la nivel global, modificând poziția și intensitatea curenților de aer din atmosferă, arată Antena 3 CNN.

Vortexul polar este o zonă vastă de aer rece care se rotește în jurul Polului Nord, la altitudini mari. Când este puternic, ține aerul rece blocat în zona arctică, ceea ce duce la ierni mai blânde în Europa. Când slăbește, jetul polar devine ondulat și permite pătrunderea aerului arctic spre sud.

Prognozele pentru Europa
Datele timpurii ale modelului european ECMWF pentru lunile decembrie-ianuarie-februarie arată o presiune atmosferică în tendință de scădere dinspre estul Canadei spre vestul Europei, cu presiune ridicată în regiunile polare, semn al unui vortex polar slăbit.

Iarna aceasta ar putea fi mai caldă decât normal pe mare parte din continent, sub influența curenților sudici, cu excepția unor zone centrale unde temperaturile ar putea fi apropiate sau chiar sub medie.

Vor fi mai multe precipitații în nord-vestul Europei și în sud, valori apropiate de normal în rest.

Deși media pe trei luni arată temperaturi ușor peste normal, analiza pe luni scoate în evidență ianuarie 2026 ca fiind luna cu cel mai mare potențial de vreme rece în Europa.

Prognoza de zăpadă ECMWF arată cantități sub media multianuală pentru cea mai mare parte a Europei, dar cu posibilitate de ninsori peste normal în sudul Marii Britanii și în anumite regiuni din Scandinavia. Zonele centrale ale continentului ar putea avea episoade de ninsoare local mai abundentă, chiar dacă media sezonului rămâne mai scăzută.

Roxana Bojariu, climatolog, avertizează: „Să fim atenți la fenomenele extreme”

În toamnă se vor înregistra temperaturi ridicate, de vară, ceea ce confirmă un fenomen des întâlnit în ultimii ani, respectiv prelungirea sezonului cald. Climatologul Roxana Bojariu a declarat, pentru Gândul, că în prima parte din luna septembrie, temperaturile vor fi peste normalul perioadei.

În același timp, în contextul încălzirii globale, vom avea parte de fenomene extreme și în toamnă. „Pe finalul lunii august mergem pe aceeași linie cu temperaturi mai ridicate, ceea ce totuși nu exclude și episoade cu instabilitate, dar aceste episoade sunt mai puțin probabile. Climatic vorbind, luna august este luna cu cele mai multe zile însorite și cu cele mai puține zile cu furtuni. E cea mai liniștită lună din an, statistic vorbind. Evident că statistica înseamnă o sinteză a unor intervale mai mari de timp, așa că întotdeauna e bine să verificăm și prognozele pe termene mai scurte, cu anticipație mai mică.

Nota rămâne de temperaturi ușor mai ridicate și evident că, la fel ca și în anii precedenți, această tendință de a se prelungi vara înspre toamnă. După cum arată informațiile acum, prima parte din luna septembrie pare a fi iarăși cu caracteristici de vară, deci cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal pentru o lună de toamnă, chiar dacă este prima lună de toamnă.

Cum va fi vremea în această iarnă. Fenomenul La Niña își face simțită prezența. Meteorologii anunță vremuri grele și geroase

Evident că aceste estimări cu anticipație mai mare trebuie actualizate cu informații pe termene mai scurte, atunci când detaliile pot fi surprinse mult mai bine și precizia prognozelor este mult mai bună.

Toamna și primăvara sunt anotimpul de tranziție și variabilitatea naturală este mult mai puternică. De aceea și semnalele predictive sunt relativ mai slabe. Ceea ce se poate spune în context climatic și în contextul încălzirii globale e că vom avea, din păcate, fenomene extreme și în toamnă, așa cum am avut până acum în toate anotimpurile și vom avea în continuare acele fenomene care sunt, ca tipologie, normale pentru timpul din an în care se desfășoară și pentru locul unde se dezvoltă, însă cu intensitate mult mai mare, o intensitate care este alimentată de acest fond al încălzirii globale”, a explicat Roxana Bojariu.

În România, temperaturile vor fi peste normalul perioadei în luna septembrie

Deși, potrivit statisticilor, vara anului 2024 a fost cea mai caldă, vara anului 2025 va fi printre cele mai călduroase, spune climatologul.

Roxana Bojariu precizează că luna iunie, în România, a fost a doua cea mai călduroasă vară. În Europa, în schimb, începutul de vară a fost cel mai cald din înregistrări pentru acea regiune.

„2024 a fost cea mai caldă vară din înregistrări în România, dar și la nivel global. 2025 va fi printre cele mai călduroase. Încă nu s-a terminat și e vorba de o estimare, chiar dacă poate nu există probabilitate mare să întreacă vara 2024 ca abatere pozitivă. Totuși, clar se va situa printre cele mai calde veri, pentru că deja luna iunie 2025 a fost a doua cea mai călduroasă vară din înregistrări pentru România, iar luna iulie a fost a cincea cea mai călduroasă. Vom vedea și în funcție de luna august unde se va situa în ierarhie, dar în orice caz pe primele locuri, nu neapărat pe primul loc. Dacă vorbim de Europa, acolo am avut un început de vară care a fost, se pare, cel mai cald din înregistrări pentru acea regiune și continuă cu valuri de căldură foarte intense.

Chiar acum, când vorbim, noi am fost la periferia acestui val de căldură, cel mai recent, care în vestul Europei a început cam acum câteva zile, cam de vineri. În schimb, acolo, lucrurile vor persista întreaga săptămână. S-ar putea ca pentru Europa să fie iarăși un an record din punct de vedere al temperaturii de vară. Dar încă o dată vorbim și de aceste fenomene extreme, care nu lipsesc nici din România. Valurile de căldură mai intense durează mai mult. Ați văzut și în România lucrul acesta și, din păcate, aceste valuri de căldură favorizează și incendiile de vegetație. În Franța, incendiul de vegetație recent stăpânit, dar care, din păcate, are șanse să se reaprindă, se pare că a fost cel mai sever din 1947 încoace.

Ați văzut incendii de vegetație și în alte zone, în Portugalia, în Turcia, în Grecia, din păcate, și la noi și chiar dacă ele nu sunt inițiate neapărat climatic ci de multe ori din neglijența oamenilor, condițiile climatice de acum fac aceste incendii mai extinse, durează mai mult”, a precizat climatologul.

„Ceea ce vedem acum e o prefață care ne îndeamnă să luăm aminte la fenomenele extreme”

În anii următori, în anotimpul cald vom avea din ce în ce mai multe valuri de căldură cu intensitate mare, pe o perioadă mai lungă de timp. Potrivit climatologului Roxana Bojariu, vor exista și fenomene extreme precum furtuni cu manifestări severe.

„Ceea ce vedem acum e un fel de prefață care ne îndeamnă să luăm aminte la fenomenele extreme. Vom avea în anotimpul cald din ce în ce mai multe valuri de căldură cu intensitate mare, cu durată mare, întrerupte de episoade cu instabilitate care, iarăși, instabilitatea este foarte puternică, cu manifestări foarte severe, cu aceste furtuni pe care, din păcate și noi le-am simțit, cu cantități mari de precipitații care cad în timp foarte scurt și favorizează inundații rapide, cu intensificări foarte puternice de vânt, cu episoade de grindină severă și nu neapărat excluse chiar și tornade. În afară de aceste fenomene extreme, avem de-a face și cu, de exemplu, modificări în distribuția stratului de zăpadă, statul de zăpadă va fi mai puțin extins și va fi din ce în ce mai puțin extins în anotimul rece și evident, vom avea de-a face și cu alte fenomene caracteristice, cum vă spuneam, anotimpurilor respective, dar care se vor manifesta toate mult mai sever pe fondul încălzirii globale”, preconizează Roxana Bojariu.

În contextul încălzirii globale, iernile vor fi mai blânde. Chiar și așa, nu se exclud episoade cu condiții severe, dar pe durată limitată.