Câți bani pot încasa românii, din Pilonul II de pensii, dacă obțin în instanță restanțe salariale. ”Regula” explicată prin cazul unei foste judecătoare de la ICCJ

Câți bani pot încasa din Pilonul II de pensii românii care câștigă în instanță salarii restante? O întrebare la ”la modă” în contextul controverselor privind Pilonul II. Iar răspunsul, dată fiind decizia instanței în cazul unei foste judecătoare, ar putea fi ”regulă” dacă va fi urmat în cazuri similare al căror număr este considerabil.

Între 2010 și 2022, statul român a plătit circa 4,5 miliarde de lei  pentru diferențele salariale ale magistraților. În 2024 de pildă, alocări din fondul de rezervă pentru plata drepturilor salariale curente și restante au totalizat 2,1 miliarde de lei, din care cel puțin 1,5 miliarde de lei au reprezentat diferențe salariale restante și dobânzi, potrivit Europa Liberă.

În cazul fostei judecătoare menționate anterior, litigiul privind restanțele salariale a fost pe rolul Tribunalului București.

Concret, la începutul lui 2024, judecătoarea respectivă, eliberată din funcție prin pensionare în decembrie 2022, a solicitat în instanță să primească o serie de drepturi și contribuții, atât de la fostul angajator, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cât și de la administratorii fondului de pensii unde avusese contul de Pilon II sau de la Casa Națională de Pensii.

Alte articole

Pensii 2025. Cum poate fi obținută pensia de urmaș și care sunt documentele necesare

Ilie Bolojan trage un puternic semnal de alarmă: „Nu mai are cine să ne plătească pensiile”. Premierul îi spulberă pe magistrații ce au pensia medie de 24.000 de lei: „Statul român are de plătit magistraților 2 miliarde de euro diferențe salariale”

Citește și S-a schimbat schimbarea. Cât vor putea retrage românii din Pilonul II. Modificările de ultimă oră plănuite de Guvern

În cazul ICCJ, judecătoarea a cerut:

• obligarea, dacă nu a virat contribuţiile către bugetul de asigurări sociale de stat pentru tranşa de drepturi salariale restante aferente perioadei (…), achitate în decembrie 2023, să vireze aceste contribuții (CAS – 25%, în care este inclus şi procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…), plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) şi până la data plăţii efective
• obligarea să vireze CAS-ul și în viitor contribuții ce vor fi generate de tranşele de drepturi salariale restante ce urmează a fi achitate ulterior, conform graficului stabilit prin lege (CAS – 25%, în care este inclus și procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…, plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) și până la data plății efective.

A cerut și pensia privată aferentă restanțelor salariale

În cazul administratorului fondului de pensii, a solicitat următoarele:

• pentru activul personal net (pensie obligatorie – PILON II), generat de plata unor drepturi salariale restante la sfârşitul lunii decembrie 2023 de către fostul angajator, să se dispună obligarea administratorului de a calcula și plăti pensia privată ce i se cuvine (Pilon II), generată de încasarea, în decembrie 2023, a unei tranșe de drepturi salariale restante (diferențe salariale pentru perioada 2018-xx.12.2022 – data la care a fost eliberată din funcție, prin pensionare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, pentru intervalul decembrie 2023 – data plății efective
• pentru drepturile salariale restante ce vor fi achitate de către fostul angajator, în cursul anului 2024, dar şi ulterior (conform graficului de achitare eşalonată, potrivit legii, a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, până la realizarea integrală a creanțelor al căror titular este ), să se dispună obligarea administratorului de fond de pensii să îi redeschidă contul – „pe care i l-a închis intempestiv” (la 3 luni de la revendicarea, în martie 2023, a activului personal net la Pilonul II Pensii), în care colecteze contribuțiile subsemnatei la Pilonul II Pensie privată obligatorie, ce vor fi generate de plata tranşelor ulterioare de drepturi drepturilor salariale restante, conform graficului de achitare eşalonată a acestora, stabilit de lege, și să se dispună obligarea acesteia să îi achite aceste sume de îndată, după colectarea lor în acelaşi cont în care i s-a făcut plata în martie 2023.

În subsidiar, judecătoarea a cerut, în cazul în care nu se va dispune admiterea cererilor formulate împotriva administratorului de fond de pensii, următoarele:

• obligarea Casei Naționale de Pensii Publice în calitate de instituţie de evidență, prin casa teritorială de pensii de a plăti suma ce i se cuvine cu titlu de pensie privată (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor generate de drepturile salariale restante pentru perioada 2018-xx.12.2022 (data eliberării din funcție prin pensionare), drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești definitive, supuse unei executări eşalonate, potrivit dispozițiilor legale) din care a încasat o tranșă în luna decembrie 2023;
  solicită la aceste sume să fie aplicată dobânda legală penalizatoare și actualizarea acestora cu indicele de inflație, pentru intervalul decembrie 2023 – când aceste restanțe i-au fost achitate – data plății efective
• obligarea CNPP, prin casa teriorială, de a plăti și în viitor sumele ce i se cuvin cu titlu de pensie privată obligatorie (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor ce vor fi generate de drepturile salariale restante, corespunzătoare tranşelor subsecvente din anul 2024 și următorii, până la realizarea integrală a creanțelor decurgând din drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și/sau acte administrative subsecvente; solicită plata acestor sume cu dobânda legală penalizatoare, plus actualizarea cu indicele de inflaţie, pentru intervalul de la achitarea acestor tranşe de către fostul angajator la data plății efective.

Fosta judecătoare a înregistrat cazul la Secția Conficte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti, dar completul a decis, în septembrie 2024 să admite excepţia necompetenţei materiale procesuale cu privire la capetele de cerere formulate în contradictoriu cu administratorii fondului de pensii și CNPP şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti, fără cale de atac, notează mediafax.

Cererea a fost disjunsă în cazul fostului angajator, unde fosta judecătoare a lucrat timp de 28 de ani.

Conform documentelor instanței, prin notele scrise depuse în ianuarie 2025, ICCJ a arătat că și-a îndeplinit obligațiile privind achitarea către Bugetul de stat a contribuţiilor aferente sumelor plătite cu titlu de diferențe salariale obținute prin hotărâri judecătoreşti.

Astfel, în decembrie 2023, reclamantei i-au fost plătite următoarele drepturi salariale:

• suma brută de 32.975 lei, reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2017 — 31.12.2017. După reținerea taxelor şi impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 23.131 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2017, fiind depusă în acest sens Declarația 112 rectificativă
• suma brută de 296. 571 lei (sumă brută), reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2018 — 31.10.2019. După reținerea taxelor și impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 173.494 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2022, fiind depusă în acest sens Declaraţia 112 rectificativă.

Instanța a reținut că fostul angajator a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale aferentă titlurilor indicate de reclamantă, astfel că solicitarea privind obligația de a face (virare contribuții de asigurări sociale împreună cu dobânzile şi penalitățile de întârziere aferente) este nefondată și a fost respinsă.

”Nu în ultimul rând, acest capăt de cerere are un caracter nefondat, având în vedere că reclamanta nu era îndreptățită la primirea directă a unei sume de bani cu titlu de contribuții de asigurări sociale şi chiar în situația în care s-ar fi dovedit că angajatorul nu a achitat contribuția de asigurări sociale, reclamanta nu putea pretinde plata unor despăgubiri (dobânzi sau actualizări), contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator fiind  virate ulterior de CNPP (instituția de evidentă –  art.2 pct.21, art.43/1 şi art.44 din Legea nr.411/2004) unei entități terțe – administratorul fondului de pensii, care la rândul său eliberează în condițiile legii sumele cuvenite, persoanei îndreptățite. Având vedere aceste argumente, tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată”, a decis instanța.

Hotărârea a fost pronunțată în februarie 2025 și nu a fost atacată.

Cât primesc din Pilonul II românii care încasează drepturi restante

Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Radu Crăciun, a precizat ce sumă le revine contribuabililor care încasează drepturi restante.

”Plătim sumele care ne vin ca și contribuții de la Casă Națională de Pensii. Plățile sunt făcute conform Codului Fiscal în vigoare la dată plății”, a spus Radu Crăciun.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În august 2025 a fost depășit pragul psihologic de un miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existență a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea toală a plăților către beneficiari (contribuabili sau moștenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.

Conform datelor APAPR, pe parcursul celor 17 ani de funcționare, fondurile din Pilonul 2 au încasat contribuții brute în valoare de 118,6 miliarde de lei.

Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un câștig net de 51,4 miliarde de lei (10,1 miliarde de euro) în cei 17 ani de funcționare efectivă, împliniți în cursul lunii mai 2025, potrivit calculelor APAPR.

Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul 2 de pensii a ajuns în prezent la 20.000 de lei, cifră care s-a dublat în ultimii 4 ani și jumătate. În același timp, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu de la înființarea Pilonului II și până în prezent are în cont aproximativ 47.000 de lei.

Citește și Ilie Bolojan explică de ce Guvernul a adoptat legea pensiilor private: „Un număr foarte mare de cetățeni ar face retrageri masive, ceea ce ar duce la complicații pentru ceilalți cetățeni”