Bolojan pariază totul pe pachetul II de măsuri fiscale și își joacă mandatul în fața Parlamentului. Tăieri de salarii și concedieri pe bandă rulantă

Pensiile speciale, în centrul controverselor

Cea mai dezbătută măsură a pachetului fiscal se referă la modificările propuse pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Reforma lui Bolojan prevede trei condiții pentru a beneficia de pensie:

Vârsta minimă de pensionare: 65 de ani;

Vechime totală în muncă: 35 de ani;

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vechime minimă în magistratură: 25 de ani.

Alte articole

Victor Ponta: „Ţara e în prăpastie, dar propaganda spune că trăim cel mai bine. Ca la Congresul XIV al PCR!”

Efectul concedierilor lui Bolojan. Primarii dau cu mătura, devin femeie de serviciu, secretară și șofer: „O primărie nu este un SRL în care administratorul poate face totul singur” VIDEO

În plus, pensia netă nu va mai putea depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună de activitate. Premierul Bolojan a justificat măsura prin necesitatea de a stopa abuzurile din sistem. El a afirmat că, în perioada în care a ocupat funcția de președinte interimar, a constatat un fenomen îngrijorător: un număr mare de cereri de pensionare din partea magistraților în jurul vârstei de 48 de ani, o vârstă la care, spune el, acești profesioniști se află încă în deplină capacitate și maturitate profesională.

Cu toate acestea, propunerea a stârnit un val de reacții negative din partea sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), alături de principalele asociații ale magistraților, și-au exprimat opoziția față de reformă, considerând că aceste modificări încalcă independența justiției și subminează statutul profesional al magistraților.

Vezi și Scandal în Coaliţie, PSD îl pune la zid pe Bolojan: „E extrem de riscant să faci astfel de declarații ca prim-ministru”

Reforma administrației publice: reduceri masive de posturi

O altă componentă majoră a pachetului este restructurarea administrației publice, vizând eficientizarea aparatului birocratic și reducerea cheltuielilor. Măsura prevede desființarea a peste 40.000 de posturi la nivel local și central. Printre domeniile afectate se numără cabinetele demnitarilor, prefecturile, poliția locală și consiliile de administrație din instituțiile publice.

Reforma include și o schimbare de paradigmă în evaluarea funcționarilor publici: promovarea și păstrarea în funcție vor fi condiționate de performanță, nu de vechime sau de apartenența politică. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, această reformă ar putea aduce economii de peste 2,2 miliarde de lei anual.

Sănătatea, în proces de transformare

Și în sistemul de sănătate se anunță schimbări. Guvernul intenționează să implementeze proiecte-pilot prin care salarizarea personalului medical să fie direct legată de performanță. În același timp, finanțarea spitalelor va fi corelată cu numărul real de cazuri tratate, iar internările fictive vor fi pedepsite. Scopul declarat este creșterea calității serviciilor medicale și utilizarea mai eficientă a resurselor publice.

Modificări în legislația insolvenței

În ceea ce privește procedurile de insolvență, Guvernul propune măsuri stricte pentru a combate abuzurile. Printre acestea se numără:

Interzicerea înființării de noi firme, timp de 5 ani, pentru administratorii societăților intrate în insolvență;

Reducerea duratei procedurii de insolvență;

Creșterea eficienței în recuperarea taxelor și impozitelor datorate statului;

Riscul politic: asumare versus moțiune de cenzură.

Asumarea răspunderii de către Guvernul Bolojan presupune și riscul unei moțiuni de cenzură. Premierul a recunoscut că măsurile propuse nu sunt populare, dar le consideră esențiale pentru stabilitatea macroeconomică a țării. Într-un interviu acordat postului Antena 1, Ilie Bolojan a declarat că nu a luat în calcul demisia, deși conștientizează dificultatea reformelor propuse.

Citește și Guvernul Bolojan ia şi banii orfanilor. Ce se întâmplă din septembrie cu bursele copiilor din familii monoparentale

Prima moțiune a eșuat

De altfel, o primă tentativă de înlăturare a Guvernului Bolojan a avut loc luna trecută, când Opoziția a inițiat o moțiune de cenzură care însă a fost respinsă. Din cei 464 de parlamentari, doar 134 au votat pentru moțiune, insuficient pentru a întruni pragul necesar de 233 de voturi. Partidele AUR, POT și SOS au inițiat demersul, dar coaliția de guvernare a reușit să mențină stabilitatea Executivului printr-o strategie de prezență fără vot.