Iarnă în toată regula la sfârșitul lunii august. A nins ca la Crăciun, deși e încă vară. Zona din România acoperită de zăpadă FOTO

Luni dimineață, frigul a atins cote record pentru această vară. În mai multe regiuni ale țării s-au înregistrat valori negative, iar vârful Omu și alte zone montane precum Obârșia Lotrului, Poiana Stampei, Stâna de Vale și Iezer au fost acoperite de zăpadă. La Miercurea Ciuc, stațiile meteorologice au înregistrat o temperatură de minus 1 grad Celsius, un minim istoric pentru perioada verii.

Pe Vf. Omu din Munții Bucegi este iarnă în toată regula și minus 1 grad. Potrivit imaginilor postate de Meteoplus, zăpada măsoară câțiva centimetri, iar ceața reduce vizibilitatea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest episod de frig extrem vine la scurt timp după cea mai rece dimineață a sezonului, semn că instabilitatea atmosferică devine tot mai frecventă și mai accentuată. Crestele Bucegilor, îmbrăcate în alb în mijlocul lunii august, amintesc de vremea capricioasă a unei ierni timpurii.

Alte articole

Ninge ca-n povești în capitală, la început de august! Zăpadă după 15 ani, oamenii schiază pe străzi VIDEO

Cu toate acestea, specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie anunță că răcirea accentuată va fi temporară. Începând de marți, valorile termice vor începe să crească treptat, iar până la finalul săptămânii România se va confrunta din nou cu temperaturi ridicate, caniculă și disconfort termic accentuat în cea mai mare parte a țării.

Vezi si VIDEO Ninsoare în plină vară, vremea a luat-o razna. Imagini rare surprinse la peste 2.300 m altitudine în Munţii Rodnei. Cupola de foc cu aproape 40 de grade C revine la sfârşitul săptămânii viitoare

Situația actuală subliniază încă o dată cât de imprevizibilă a devenit vremea în ultimii ani, cu oscilații bruște de temperatură și fenomene meteorologice atipice. Zăpada căzută în Bucegi la final de august reprezintă un nou semnal de alarmă pe fondul modificărilor climatice ce afectează tot mai des Europa Centrală și de Est.

Europa ar putea avea o iarnă 2025/2026 cu episoade de frig extrem și ninsori seriose ca intensitate, în special în ianuarie, pe fondul unui fenomen La Niña slab și al unui vortex polar mai puțin puternic, care pot permite aerului rece arctic să pătrundă mai des pe continent.

Meteorologii estimează un vortex polar mai slab decât normal la început de sezon, ceea ce crește șansele ca Europa să aibă perioade reci și episoade de ninsoare, dar și favorizarea La Niña, care are istoric o probabilitate de 60-75% să ducă la „încălziri bruște stratosferice”, fenomene ce destabilizează vortexul și favorizează valurile de frig.

La Niña reprezintă faza rece a fenomenului ENSO, caracterizată prin temperaturi mai scăzute decât normalul în apele din centrul și estul Pacificului tropical, care poate influența configurația presiunilor atmosferice la scară largă și poate favoriza situații în care masele de aer rece din nord să ajungă mai ușor pe continent. Deși fenomenul se formează departe, influența sa se simte la nivel global, modificând poziția și intensitatea curenților de aer din atmosferă.

Vortexul polar este o zonă vastă de aer rece care se rotește în jurul Polului Nord, la altitudini mari. Când este puternic, ține aerul rece blocat în zona arctică, ceea ce duce la ierni mai blânde în Europa. Când slăbește, jetul polar devine ondulat și permite pătrunderea aerului arctic spre sud.

Prognoza pentru Europa

Potrivit datelor timpurii ale modelului european ECMWF pentru lunile decembrie-ianuarie-februarie, o presiune atmosferică în descreștere dinspre estul Canadei spre vestul Europei, cu presiune ridicată în regiunile polare, semn al unui vortex polar slăbit.

Iarna 2025-2026 ar putea fi mai caldă în mare parte din continent, sub influența curenților sudici, cu excepția unor zone centrale unde temperaturile ar putea fi apropiate sau chiar sub medie. Cu toate că fi mai multe precipitații în nord-vestul Europei și în sud, valori apropiate de normal în rest.

Deși media pe trei luni arată temperaturi ușor peste normal, analiza pe luni scoate în evidență ianuarie 2026 ca fiind luna cu cel mai mare potențial de vreme rece în Europa.

Prognoza de zăpadă ECMWF arată cantități sub media multianuală pentru cea mai mare parte a Europei, dar cu posibilitate de ninsori peste normal în sudul Marii Britanii și în anumite regiuni din Scandinavia. Zonele centrale ale continentului ar putea avea episoade de ninsoare local mai abundentă, chiar dacă media sezonului rămâne mai scăzută.

Citeste si Prognoza meteo. Meteorologii mai pun câteva grade în termometre, dar va fi o zi friguroasă, cu ploi răzleţe. Canicula se întoarce la sfârşitul săptămânii

La toamnă se vor înregistra temperaturi ridicate, de vară, ceea ce confirmă un fenomen des întâlnit în ultimii ani, respectiv prelungirea sezonului cald. Climatologul Roxana Bojariu susține că, în prima parte din luna septembrie, temperaturile vor fi peste normalul perioadei.

În același timp, pe fondul încălzirii globale, vom avea parte de fenomene extreme și în toamnă: „Pe finalul lunii august mergem pe aceeași linie cu temperaturi mai ridicate, ceea ce totuși nu exclude și episoade cu instabilitate, dar aceste episoade sunt mai puțin probabile. Climatic vorbind, luna august este luna cu cele mai multe zile însorite și cu cele mai puține zile cu furtuni. E cea mai liniștită lună din an, statistic vorbind. Evident că statistica înseamnă o sinteză a unor intervale mai mari de timp, așa că întotdeauna e bine să verificăm și prognozele pe termene mai scurte, cu anticipație mai mică.

Nota rămâne de temperaturi ușor mai ridicate și evident că, la fel ca și în anii precedenți, această tendință de a se prelungi vara înspre toamnă. După cum arată informațiile acum, prima parte din luna septembrie pare a fi iarăși cu caracteristici de vară, deci cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal pentru o lună de toamnă, chiar dacă este prima lună de toamnă”.