Război în Ucraina – Kievul a fost ţinta unui atac rusesc de amploare, cel puţin 14 morţi

Război în Ucraina UPDATE Numărul deceselor a ajuns la 14
Numărul deceselor în urma atacurilor rusești asupra Kievului a ajuns la 14. Numărul include și trei copii, cu vârste de 2, 14 și 17 ani.

Un atac rusesc „masiv” a vizat Kievul în noaptea de miercuri spre joi şi a provocat cel puţin trei morţi, dintre care un copil, în momentul în care eforturile diplomatice întreprinse de Donald Trump pentru a încerca să pună capăt conflictului se împotmolesc. Jurnaliştii AFP au auzit explozii puternice în capitală şi au văzut o rachetă care era doborâtă, resturile incandescente căzând, în timp ce au auzit sunete care sugerau prezenţa unor drone. Administraţia militară a raportat trei morţi, dintre care un adolescent de 14 ani, şi cel puţin 12 răniţi, menţionând un atac cu rachete şi drone care a provocat pagube în mai multe cartiere.

Atacurile ruseşti asupra Kievului au fost calificate drept „masive” de primarul Vitali Klitschko. „Conform primelor informaţii operaţionale, numărul morţilor a ajuns la trei, iar al răniţilor la nouă. Printre morţi se află şi un copil”, a indicat administraţia militară. Un bilanţ anterior menţiona cel puţin un mort şi cinci răniţi.

„În cartierul Darnitski, informaţiile preliminare indică faptul că o clădire de cinci etaje s-a prăbuşit”, a declarat primarul Vitali Klitschko. Şeful administraţiei militare a capitalei, Timur Tkatchenko, a menţionat anterior un „atac balistic rus” care a provocat, printre altele, un incendiu într-o grădiniţă şi într-un bloc de locuinţe.

Alte articole

Atac masiv cu drone ucrainene în Rusia, ar fi fost lovită şi reşedinţa fostului preşedinte exilat de la Kiev, Viktor Ianukovici

Rusia a anunţat condiţiile de pace pentru a pune punct războiului din Ucraina. Serghei Lavrov a dezvăluit detalii din discuţiile de culise Trump-Putin

Atac masiv cu drone ucrainene în Rusia, ar fi fost lovită şi reşedinţa fostului preşedinte exilat de la Kiev, Viktor Ianukovici

Jurnaliştii AFP au văzut locuitori ai capitalei refugiindu-se într-un subteran, urmărind evenimentele pe Telegram. Alţii s-au refugiat cu sacii de dormit în metrou.

„Asta este tot ce trebuie să ştiţi despre statul terorist, Putin şi „dorinţa” lor de pace”, a reacţionat şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Yermak, pe Telegram.

O alertă aeriană rămânea în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei în jurul orei 02:00 GMT. În afara capitalei, compania feroviară ucraineană a raportat un „atac masiv” rus care a provocat întreruperi de curent în regiunea Vinnitsia (centru), provocând întârzieri în trafic.

La sfârşitul lunii iulie, bombardamentele ruseşti au provocat peste 30 de morţi, dintre care cinci copii, la Kiev, unul dintre cele mai sângeroase atacuri din capitala ucraineană de la începutul invaziei ruseşti pe scară largă în 2022.

Aceste atacuri l-au determinat pe Donald Trump să intensifice presiunea asupra Moscovei pentru a accepta un armistiţiu şi au condus la întâlnirea sa cu Vladimir Putin în Alaska.

După acest summit, urmat de o vizită la Washington a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, însoţit de aliaţii săi europeni, liderul american a declarat că doreşte să pregătească o întâlnire faţă în faţă între preşedinţii rus şi ucrainean.

De atunci, însă, nu s-au înregistrat progrese în vederea unui astfel de summit, Moscova şi Kievul atacându-se reciproc pentru blocaj. Înainte de încheierea unui ipotetic acord de pace, Ucraina doreşte să obţină garanţii de securitate din partea Occidentului pentru a descuraja Moscova de la orice nou atac.

Kremlinul s-a declarat miercuri „defavorabil” unei eventuale trimiteri de trupe europene în Ucraina în cadrul unui potenţial acord de pace.

Zelenski a asigurat că vede „semnale foarte negative şi arogante din partea Moscovei în ceea ce priveşte negocierile” de pace. El a făcut apel la „exercitarea de presiuni” pentru a „forţa Rusia să ia măsuri concrete”.

El a anunţat că membrii echipei sale se vor întâlni vineri, la New York, cu reprezentanţi ai administraţiei Donald Trump.

Pentru a pune capăt atacului său, Rusia cere în special ca Ucraina să îi cedeze patru regiuni parţial ocupate, pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la aderarea la Alianţa Atlantică. Condiţii pe care Kievul le consideră inacceptabile.

Armata rusă, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, în est şi sud, şi-a accelerat avansul pe teren în ultimele luni, în faţa unităţilor ucrainene mai puţin numeroase şi mai slab echipate.

Marţi, pentru prima dată, Ucraina a recunoscut că soldaţii ruşi au pătruns în regiunea Dnipro (centru-est), unde Moscova revendica avansuri încă din luna iulie.

Această regiune nu face parte din cele cinci regiuni ucrainene pe care Moscova le revendică pentru anexare.

Crimeea ocupată, vizată de atacuri cu drone ucrainene

Ucraina a lansat o serie de atacuri cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 27 august, țintind diferite regiuni ale peninsulei, a relatat canalul pro-ucrainean Telegram Crimean Wind, potrivit The Kyiv Independent.

Mai multe explozii au fost auzite în orașele Sevastopol și Yevpatoria începând cu ora 23:00, ora locală, a raportat canalul media, citând relatările locuitorilor. Zeci de drone ucrainene se îndreptau spre peninsulă.

Explozia a continuat în regiune pe tot parcursul nopții, explozii puternice fiind raportate în apropierea Capului Lukull, situat la nord de Sevastopol.

CNBC: Vladimir Putin se comportă ca şi cum pacea nu l-ar interesa; Economia Rusiei ar putea însă depinde de ea

Economia fragilizată a Rusiei, marcată de încetinirea creşterii şi de un deficit bugetar în expansiune, ar putea deveni un factor decisiv în calculele preşedintelui Vladimir Putin privind eventuale negocieri cu Ucraina, relatează CNBC.

Deşi Kremlinul a respins până acum ideea unui armistiţiu şi continuă bombardamentele asupra teritoriului ucrainean, presiunile economice sunt în creştere. Ministerul de Finanţe de la Moscova a anunţat la începutul lunii august un deficit bugetar de 4,88 trilioane ruble (61,1 miliarde dolari) în primele şapte luni ale anului, echivalent cu 2,2% din PIB. În acelaşi interval, cheltuielile guvernamentale au crescut cu peste 20%, ajungând la 25,19 trilioane ruble.

Costurile uriaşe ale apărării au fost până acum susţinute de exporturile de petrol şi gaze către China şi India şi prin majorări de taxe. Însă veniturile din petrol scad, pe fondul sancţiunilor şi al cererii globale mai reduse, ceea ce obligă Kremlinul să ia în calcul noi tăieri de cheltuieli sau creşteri de taxe.

Vladimir Putin i-a propus lui Volodimir Zelenski să se întâlnească la Moscova (surse)

În timp ce în 2024 economia Rusiei a crescut cu 4,3%, în 2025 Banca Centrală estimează o expansiune de doar 1–2%. Riscul de recesiune este considerat ridicat de analişti, mai ales în condiţiile în care dobânzile rămân foarte mari, investiţiile private sunt descurajate, iar sancţiunile apasă asupra sectorului industrial.

Inflaţia, alimentată de cheltuielile de război, sancţiuni şi lipsa forţei de muncă, continuă să fie o problemă majoră. După ce a atins 17,8% în 2022, rata anuală a scăzut la 8,8% în iulie, ceea ce a permis Băncii Centrale să reducă dobânda de referinţă la 18%.