CALENDAR ORTODOX 30 AUGUST 2025. La mulţi ani, sărbătoriţilor! Mii de români îşi serbează onomastica, este CRUCE NEAGRĂ

CALENDAR ORTODOX 30 AUGUST 2025. Considerat de către Biserică și ocrotitorul oamenilor, Sfântul Alexandru este sărbătorit în fiecare an pe data de 30 august.  Sfântul Alexandru este cunoscut ca un apărător al credinței creștine și un mare ierarh al Bisericii, care a trăit în secolul al IV-lea.

Marchează-ți data în calendar! ALINIERE rară și de BUN AUGUR între surprinzătorul Uranus și visătorul Neptun – 28 august 2025. Se schimbă REGULILE jocului

A fost unul dintre participanții de seamă la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a susținut ferm dogma ortodoxă despre divinitatea lui Iisus Hristos.

Sfântul Alexandru este venerat pentru viața sa plină de sfințenie și pentru numeroasele minuni pe care le-a săvârșit. Printre acestea se numără vindecări miraculoase și apărarea orașului Constantinopol de pericolele iminente prin puterea rugăciunii.

Alte articole

Calendar ortodox 7 octombrie 2025. Este cruce neagră, se recomandă să se ţină post. Moaştele sfinţilor martiri de azi se află în România

Calendar ortodox 30 septembrie 2025. Sărbătoare importantă pentru toţi creştinii, numele sfânt este purtat de mii de români, iar o părticică din moaşte se află la Bucureşti

Această sărbătoare cu cruce neagră este, de asemenea, un prilej pentru toți cei care poartă numele de Alexandru, Alexandra și alte variante derivate, să fie felicitați.

Sărbători religioase:

Ortodoxe
Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului; Sf. Ierarhi Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului

Greco-catolice
Sf. patr. Alexandru, Ioan i Pavel cel Nou ai Constantinopolului

Romano-catolice
Sf. Felix, m.

Viața și minunile Sf. Alexandru
Sfântul Alexandru, prăznuit pe 30 august, a fost Patriarhul Constantinopolului între anii 325 și 337. El este recunoscut pentru rolul său crucial în apărarea dreptei credințe împotriva ereziei ariene, care nega divinitatea lui Iisus Hristos. Alexandru a fost unul dintre participanții la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325, unde a luptat cu tărie pentru stabilirea învățăturilor ortodoxe.

Prognoza meteo. Se întorc furtunile, Romica Jurca anunţă când începe ANM să dea alerte de ploi şi vijelii în cascadă

De-a lungul vieții sale, Sfântul Alexandru a săvârșit numeroase minuni. Printre acestea, se numără vindecări miraculoase și izgonirea demonilor. Se spune că, prin rugăciunile sale, a salvat Constantinopolul de la distrugere în timpul unei furtuni violente și a adus pacea în perioade de mari frământări religioase. Sfântul Alexandru este venerat nu doar pentru faptele sale miraculoase, ci și pentru exemplul de sfințenie și devotament față de Dumnezeu pe care l-a oferit, scrie doxologia.ro

CALENDAR ORTODOX 30 AUGUST 2025. Ce nume românești se sărbătoresc de Sf. Alexandru

Pe 30 august, odată cu sărbătoarea Sfântului Alexandru, sunt sărbătorite și persoanele care poartă nume derivate din numele Alexandru. Printre cele mai comune nume românești sărbătorite în această zi se numără Alexandru, Alexandra, Sandu, Sanda și Sașa. Această sărbătoare este un prilej de bucurie pentru toți cei care poartă aceste nume.

CALENDAR ORTODOX 30 AUGUST 2025. Sfinţii Ierarhi Varlaam şi Ioan de la Râşca şi Secu sunt sărbătoriţi în ziua de 30 august.

Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 12 februarie 2007. Canonizarea oficială a Cuviosului Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, s-a făcut de către Sfântul Sinod în şedinţa din 5-7 martie 2008.

Sfântul Varlaam a fost mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653. S-a născut în jurul anului 1590, iar numele său de botez a fost Vasile. Din tinereţe şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte şi limbile slavonă şi greacă. În acest loc a fost întemeiată, în 1602, Mănăstirea Secu. Tânărul Vasile Moţoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. La Secu a fost numit egumen şi arhimandrit.

În anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaş, arhimandritul Varlaam a ocupat scaunul mitropolitan al Moldovei, în locul mitropolitului Atanasie (1629-1632).

Sprijinit şi de Petru Movilă al Kievului, mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi.

S-a ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului de la Iaşi din anul 1642, care a îndreptat şi aprobat Mărturisirea de credinţă alcătuită de mitropolitul Petru Movilă al Kievului, în 1638.

Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de patriarh ecumenic al Constantinopolului.

A tradus din limba slavonă, împreună cu câţiva ucenici, lucrarea „Scara” a Sfântului Ioan Scărarul. Leastvita (Scara) Sfântului Ioan Scărarul se numără printre primele opere patristice filocalice traduse în limba română.

În 1653, mitropolitul Varlaam s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Secu. A mai trăit patru ani, strămutându-se la veşnicele locaşuri către sfârşitul anului 1657.

* Cuviosul Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, s-a născut în ţinutul Putnei. A intrat în monahism la Mănăstirea Râşca, a fost ales apoi egumen la Mănăstirea Sfântul Ierarh Nicolae din Cetatea Neamţ, până în 1665, şi apoi, între 1666-1667, a fost egumen la Secu.

A păstorit ca episcop la Huşi (1667-1674) şi la Roman (1674-1685), fiind un colaborator apropiat al mitropolitului Dosoftei al Moldovei, care-l numea, în lucrarea „Viaţa şi petrecerea svinţilor”, „arhiepiscopul cel sfânt şi minunat”. S-a mutat la cele veşnice în anul 1685, fiind înmormântat lângă biserica de la Mănăstirea Secu.