Un plan pentru România 2050: tinerii propun priorități la Forumul Studenților Români de Pretutindeni. „Ai noştri tineri”, campioni la „nici muncă, nici şcoală, nici formare”

Între 22 și 26 septembrie, Bucureștiul găzduiește o întâlnire cu miză pentru viitor. Forumul Studenților Români de Pretutindeni aduce împreună studenți din universități din toată țara, dar și din diaspora, într-un spațiu de dialog despre politicile publice și direcțiile de dezvoltare de care România are nevoie. În program, apare și un moment aparte: Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României (FDVDR) lansează concursul de idei „Priorități pentru un plan de țară al României 2050”.

Haos în învăţământ, profesorii continuă protestele şi ameninţă cu boicotarea începutului de an şcolar. Ministrul David, întâlnire de urgenţă cu premierul Bolojan

Participanții sunt provocați să scrie care ar trebui să fie prioritățile României pentru următorii 25 de ani. Se caută idei curajoase, dar realiste, pentru domenii esențiale: educație, sănătate, economie, energie, cultură, cercetare, piața muncii. Propunerile vor fi analizate de un juriu, iar cea mai inovatoare va fi premiată. Autorii sunt încurajați, ulterior, să transforme ideile într-un plan complet în competiția națională „Proiect de țară – România 2050”.

De ce e nevoie de astfel de exerciții?

Pentru că prezentul arată destule semne de slăbiciune. România este printre statele UE cu cea mai ridicată rată de tineri NEET (nici în muncă, nici la școală, nici în formare): 19,4% în 2024, față de 11% media UE și doar 4,9% în Olanda. Eurostat notează și decalajul enorm la tinerii cu educație redusă: peste 34%. Asta înseamnă generații pierdute în tranziția dintre școală și piața muncii – exact tema pe care studenții o resimt și despre care vorbesc în fiecare an.

Educația și piața muncii sunt însă doar două dintre fronturile unde lipsa de planificare pe termen lung se simte. În ultimii ani, deciziile fiscale, reformele educaționale sau măsurile din sănătate s-au schimbat de la un guvern la altul, fără să existe un fir roșu. Rezultatul este o societate prinsă în improvizații, unde regulile sunt mereu „în revizie”.

De aici relevanța unui exercițiu precum cel propus de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României: să obligi o generație să gândească strategic, să formuleze priorități, să lege obiective de indicatori și să propună pași concreți.

Cum fac alții

Nu suntem singuri în acest demers. Țări ca Finlanda sau Irlanda și-au construit planuri naționale pe decenii, cu ținte precise: reducerea abandonului școlar, conectarea universităților la piața muncii, investiții masive în tehnologie verde sau digitalizare. Rezultatele se văd în cifre: Finlanda are sub 7% rata NEET, iar Irlanda a reușit să atragă diaspora universitară înapoi prin politici fiscale și programe de cercetare finanțate constant.

La polul opus, statele unde planificarea lipsește rămân blocate în aceleași cercuri vicioase: migrație masivă, decalaje între regiuni, lipsă de forță de muncă calificată. România se află, deocamdată, mai aproape de acest pol.

Forumul ca spațiu de test

Forumul Studenților Români de Pretutindeni are o valoare aparte tocmai pentru că reunește voci din medii diferite: de la centre universitare mari, la facultăți mai mici; de la programe locale, la studenți cu experiență internațională. Concursul transformă această diversitate într-un exercițiu practic: formularea de soluții clare – ce facem mai întâi, cu ce resurse și pe ce calendar.

Bătaie de joc! Vouchere de vacanţă pe care nimeni nu le mai vrea pentru profesori la final de vacanţă. A fost semnat ordinul de ministru

Studenții pun pe masă teme concrete: legătura dintre ce învață și locurile de muncă reale, transportul care face naveta un obstacol, locuirea accesibilă în orașele universitare, servicii medicale și consiliere psihologică în campusuri. Toate aceste teme cer priorități, nu doar promisiuni.

Pentru mediul academic și pentru mediul de business, miza e dublă. Pe termen scurt, se obține o hartă de idei curajoase și bine articulate. Pe termen lung, se cultivă o generație obișnuită să gândească strategic, cu obiective și indicatori, nu doar cu intenții. Exact ceea ce lipsește astăzi în multe dintre politicile publice românești.

România 2050, un exercițiu de maturitate

„Priorități pentru un plan de țară al României 2050” nu promite minuni. Dar propune un pas esențial: să strângă într-un singur loc ideile unei generații care va trăi România de peste 25 de ani și să le pună într-un format care poate fi urmărit, evaluat și, unde e posibil, pus în practică.