Guvernul a aprobat parțial pachetul 2 de măsuri fiscale. Legea pensiilor magistraților prevede pensionare la 65 de ani și pensie de 70% din ultimul salariu. Concedierile din primării, scoase de pe ordinea de zi. Se rediscută în coaliție

UPDATE: Guvernul Bolojan a adoptat Reforma Legii pensiilor magistraților.

Premierul Ilie Bolojan a făcut primele declarații după adoptarea parțială a pachetului II: „Am încheiat o ședință de Guvern extraordinară. Pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Pachetul 6 pentru reforma administrației publice urmează să fie discutat duminică, atunci când va exista o nouă ședință de Guvern, astfel âncăt la finalul săptămânii următoare toate cele șase pachete să poată fi adoptate.

Au fost discutate: pensiile magistraților, pachetul pe sănătate, companiile de stat, autoritățile autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, și componenta de fiscalitate-insolvență.

A fost adoptat proiectul privind pensiile magistraților.

Alte articole

Traian Băsescu îi cere lui Nicuşor Dan să-l demită pe Ilie Bolojan: „Preşedintele să formeze un nou guvern după ce ţara este redresată”

Pachetul 3 de austeritate aduce măsuri foarte dure: Cumulul pensiei cu salariul NU se mai amână, 10% concedieri în administraţia locală, tăieri de 10% salarii în administraţia centrală

Se prelungește vârsta de pensionare la 65 de ani într-un termen de 10 ani.

Valoarea pensiei în magistratură. Și aici am avut o situație anormală, ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Azi valoarea pensiei medii în magistratură e între 4800 și 5000 de euro, o pensie de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 -600 euro.Pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, care oricum e cea mai mare din România.

A treia componentă nu e revolvată prin acest proiect: procesele pentru salarii declanșate de magistrați, peste 2 miliarde care trebuie plătite de stat. Trebuie o clarificare care să nu mai permită procese în cascadă care să facă impredictibil bugetul.

Ne propunem ca la finalul zilei să trimitem Parlamentului cele 5 proiecte. probabil depunerea de amendamente până la începutul săptămânii viitoare”.

Art. I – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:

(31) Persoanele care au o vechime de cel puțin 35 de ani realizată numai în funcţiileenumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins:

(4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări socialerealizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

5. Alineatul (41) al articolului 211 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurări sociale.

6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de această legislație, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.

Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă.

Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, pot beneficia de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor privind vechimeatotală în muncă şi a vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (2) al articolul 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexă, şi personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.

3. Alineatul (7) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şiparchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC.

Art. IV – La articolul 29 din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1095 din 5 decembrie 2023, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şipot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 şi 213 din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

Art. V – (1) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise.

(2) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 1 octombrie 2025 în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 1 octombrie 2025, precum şi cele care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile de pensionare la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru judecătorul, procurorul, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistratul-asistent de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data de 1 octombrie 2025, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de data pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2026, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;

b) în perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2028, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;

c) în perioada 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2030, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;

d) în perioada 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2032, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;

e) în perioada 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2034, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii.

(4) Pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 sau care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, pentru fiecare an care depăşeştevechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%. Majorarea cuantumului pensiei de serviciu cu câte 1% nu se aplică pentru anii împliniți începând cu data de 1 octombrie 2025 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 2025.

(5) Prin excepție de la dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 cu modificările și completările ulterioare și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1) și alin. (2) din prezentul articol, în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2036 se instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, după cum urmează:

a) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2025 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 47 ani și 8 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

b) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

c) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2027 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 50 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

d) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2028 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 52 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

e) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2029 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 53 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

f) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2030 – 31 decembrie 2030 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 55 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

g) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2031 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 56 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 26 de ani și 6 luni;

h) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2032 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 58 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 28 de ani;

i) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2033 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 59 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 29 de ani și 6 luni;

j) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2034 – 31 decembrie 2034 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 61 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 31 de ani;

k) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2035 – 31 decembrie 2035 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 62 de ani și 6 luni, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 32 de ani și 6 luni;

l) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2036 – 31 decembrie 2036 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 64 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, cu condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 34 de ani.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu astfel actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţiapensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin.(1) și (2). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţiiidentice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

(7) Dispozițiile privind vechimea totală în muncă de 35 de ani prevăzute la art. 685alin. (1) și art. 685 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile persoanelor care împlinesc vârsta de pensionare prevăzută de Anexa la Legea nr. 567/2004, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

(8) Dispoziţiile alin. (1) – (6) se aplică în mod corespunzător şi personalului prevăzut la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale.

Art. VI – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 octombrie 2025.

Pe de altă parte, pachetul de măsuri pentru administrația locală a fost scos de pe ordinea de zi, deoarece există mai multe probleme în legătură cu actul normativ. Potrivit surselor politice, va fi convocată o ședință de Coaliție duminică pentru a se discuta despre concedierile din primării, după ce funcționarii au intrat în grevă.

UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a transmis, vineri, după discuţiile cu sindicatele, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema celui de-al doilea pachet asupra căruia Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament, că în momentul de faţă, sunt prea puţini umeri în economia reală pe care stă această ţară şi nu este uşor pentru Guvern să ia toate aceste măsuri, iar pe unele nu le ia cu inima deschisă însă, prin punerea lor în aplicare, vom crea condiţii de dezvoltare a ţării în perioada următoare.

Premierul Ilie Bolojan şi reprezentanţii Guvernului au avut astăzi consultări cu partenerii sociali în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema măsurilor guvernamentale cuprinse în cel de-al doilea pachet asupra căruia Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament.

Stirea initiala

Guvernul aprobă vineri al doilea pachet de măsuri fiscale. După câteva săptămâni de întârziere, Executivul a decis împărțirea măsurilor în șase proiecte, pentru ca o eventuală respingere la CCR a uneia dintre măsuri să nu afecteze întregul pachet.

În această dimineață, premierul Ilie Bolojan are o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit, cu sindicatele și patronatele, care pot face recomandări cu privire la acest proiect.

Tot astăzi sunt așteptate avizele de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ. Ulterior va avea loc ședința de guvern în cadrul căreia măsurile fiscale vor fi aprobate, programată a începe la ora 17.00.

Pachetul 2 s-a transformat de fapt în șase proiecte, pe mai multe domenii: fiscalitate, reforma companiilor de stat, reforma ANRE, ASF, ANCOM (pentru că sunt instituții autonome și aveau nevoie de un alt act normativ), reforma în sănătate, pensiile magistraților și reforma administrației locale.

Guvernul vrea să adopte vineri după-amiază cele șase proiecte în ședința de Guvern, iar parlamentarii vor avea timp până luni să depună amendamente.

Luni, la începutul sesiunii parlamentare, Guvernul este așteptat să își angajeze răspunderea pe întregul pachet legislativ, a precizat purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu.

Ce cuprinde pachetul doi de măsuri
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social (CES) de vineri au fost publicate spre avizare șase proiecte.

Proiectul privind reforma pensiilor magistraților
Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede ca vârsta standard de pensionare să fie aliniată cu cea din sistemul public. Pentru a ieși la pensie, magistrații vor trebui să aibă o vechime minimă de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 în funcțiile de magistrat.

Pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute realizate în ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2036, cu câte un an și șase luni în plus, anual.

Există și posibilitatea pensionării anticipate, permisă după 35 de ani de vechime, dar cu o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard. Bonificația de 1% și actualizarea pensiei vor rămâne valabile doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Normele tranzitorii stabilesc că magistrații care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile conform legislației actuale.

Proiectul privind reforma în sistemul de sănătate
Managerii de spitale vor avea contracte cu indicatori clari de performanță, iar șefii caselor județene de asigurări vor trebui să aibă minimum doi ani de experiență managerială.

Medicii de familie vor putea deschide puncte secundare cu doar 5 ore pe săptămână, pentru a acoperi mai bine zonele rurale.

Spitalele private nu vor mai fi finanțate pentru plata rezidenților.

Pacienții neasigurați cu TBC sau HIV/SIDA vor beneficia gratuit de tratamente și servicii medicale până la vindecare.

Investigațiile paraclinice pentru pacienții cu boli grave vor fi decontate integral, conform ghidurilor medicale.

EXCLUSIV Mihai Tudose, declarații dure la adresa Guvernului. Măsurile de austeritate lovesc în mame și copii, dar scutesc ucrainenii de CASS

Accesul la tratamente inovative va fi reglementat printr-un mecanism nou, cu responsabilitate pentru companiile farmaceutice și medicii curanți.

Din 2027, CNAS va prelua integral monitorizarea și analiza serviciilor medicale decontate.

Proiectul privind reforma administrației locale
Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale propune desființarea a 6.060 de posturi din cabinetele demnitarilor, măsură care ar aduce economii de aproape 194 de milioane de lei în ultimele luni din 2025 și peste 580 de milioane de lei anual.

În instituțiile prefectului, numărul de posturi va fi redus cu 20%, iar poliția locală va fi reorganizată în funcție de populația fiecărei localități.

Salariul președintelui ANRSC va fi plafonat, iar numărul membrilor consiliilor de administrație de la ANCPI și ANL va fi redus, ceea ce va genera economii suplimentare de peste 400.000 de lei pe an.

Instituțiile aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) vor aplica grile salariale unitare, pentru a limita discrepanțele și cheltuielile excesive.

Funcțiile publice de conducere și cele ale înalților funcționari vor avea mandate limitate, cu evaluări multianuale de performanță bazate pe planuri de management.

Pentru posturile considerate sensibile se va introduce rotația obligatorie, pentru a diminua politizarea, iar unele funcții vor putea fi ocupate și part-time, în două instituții diferite.

Guvernul Bolojan, sub presiune uriaşă. Protestele se extind în sănătate, educaţie, justiţie şi administraţie

Construcțiile ridicate fără autorizație vor fi supuse unui impozit majorat cu 100% timp de 5 ani, iar baza de impozitare se va extinde și asupra clădirilor nefinalizate sau cu autorizația expirată.

Primăriile vor putea introduce cote adiționale de până la 50% la impozitele și taxele locale, iar autoritățile vor putea folosi drone și imagini satelitare pentru a identifica construcțiile ilegale sau nedeclarate.

Proprietarii care nu declară la timp clădirile vor plăti un impozit majorat cu 30% la fiecare 6 luni de întârziere.

O parte din Palatul Parlamentului va trece la administrarea MDLPA, pentru o utilizare mai eficientă a spațiilor.

Unitățile administrativ-teritoriale vor putea institui taxe suplimentare pentru jocurile de noroc, iar din veniturile proprii se va constitui un Fond de Regenerare Locală, de până la 5% din total.

Proiectul privind guvernanța corporativă
Proiectul de lege privind guvernanța corporativă aduce reguli noi pentru companiile de stat și regii autonome. Contractele de mandat vor avea indicatori de performanță clari: între 50 și 75% indicatori financiari și între 25 și 50% indicatori nefinanciari, pentru a urmări atât profitul, cât și obiectivele de interes public.

Consiliile de administrație vor avea cel puțin trei membri, fiecare cu minimum trei ani de experiență. În sistemul dualist, consiliile de supraveghere vor avea între trei și cinci membri. Acționarii minoritari care dețin minimum 5% din capitalul social vor putea cere alegerea administratorilor prin vot cumulativ și vor putea propune candidați.

Mandatele administratorilor vor fi limitate, iar pentru locurile vacante se vor putea numi administratori provizorii, cu avizul AMEPIP. Un funcționar public nu va putea face parte decât dintr-un singur consiliu de administrație sau de supraveghere.

Remunerația va avea o parte fixă și una variabilă, plafonată la cel mult de două ori câștigul salarial mediu brut pe economie. Beneficiile suplimentare vor fi limitate la valoarea a două indemnizații fixe brute pe an, iar asigurarea de răspundere profesională va fi plătită de compania publică.

La regii autonome, consiliile de administrație vor fi formate din trei membri, dintre care unul va fi desemnat de autoritatea tutelară. Nivelul remunerației va fi stabilit prin contractul de mandat și aprobat cu avizul AMEPIP. Agenția va avea atribuții sporite de control și sancționare, pentru a crește transparența și a reduce influența politică.

Proiectul privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE
Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome aduce modificări la ASF, ANRE și ANCOM. Până la 30 septembrie 2025, aceste instituții trebuie să-și refacă organigramele. Vor reduce cu 10% posturile de specialitate și cu 30% posturile din serviciile suport.

Structurile suport nu vor putea depăși 20% din totalul angajaților. În organigrame nu vor mai putea apărea funcții care nu există în Clasificarea Ocupațiilor din România. De asemenea, posturile de directori generali nu pot dubla activitatea vicepreședinților.

Salariile și indemnizațiile conducerii vor scădea cu 30% față de nivelul din iulie 2025. Bonusurile și primele nu vor putea fi mai mari decât dublul indemnizației brute lunare a unui ministru. Conducerile trebuie să propună și o nouă grilă de salarizare, cu 30% mai mică decât cea actuală.

Instituțiile vor fi obligate să publice pe site organigrama și veniturile totale ale membrilor consiliilor și comitetelor de conducere, precum și ale directorilor. Noile organigrame trebuie aplicate cel târziu de la 1 ianuarie 2026.

Proiectul privind eficientizarea fiscală
Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu anul fiscal 2026.

Cheltuielile cu managementul, consultanța și proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate din afara României vor fi deductibile doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.

Toate firmele vor fi obligate să aibă un cont bancar sau la Trezoreria Statului. Cele nou-înființate vor trebui să deschidă cont în maximum 60 de zile. Pragul de 50.000 de lei pentru obligativitatea POS va fi eliminat. Încălcarea regulilor va fi sancționată cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei.

Transportul și vehiculele poluante vor fi taxate mai dur. Camioanele și vehiculele grele vor plăti taxă în funcție de distanță, iar mașinile de pasageri poluante vor avea impozite mai mari. Statul va oferi stimulente pentru achiziția de vehicule nepoluante și programe de casare pentru cele vechi.

SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei și minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societățile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea.

Cesiunea părților sociale ale asociatului majoritar va fi recunoscută de fisc doar după notificarea oficială.