Tot în cadrul ședinței de joi, Executivul a adus modificări la OUG nr. 87/2020 și OUG nr. 83/2023, vizând clarificarea conducerii Corpului de control al prim-ministrului. Decizia privind prelungirea termenului de utilizare a tichetelor sociale vine într-un moment tensionat pentru sistemul de educație, marcat de proteste sindicale și amenințări cu boicotul la începutul noului an școlar.
„O altă modificare adusă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 prevede, prin excepție, că tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional destinat preșcolarilor și elevilor dezavantajați, în vederea achiziționării de materiale școlare pentru anul școlar 2024-2025, în valoare de 500 de lei într-o tranșă unică, va putea fi folosit până la data de 31 octombrie 2025, și nu până la 31 august 2025”, potrivit ordonanței.
În anul școlar curent, aproximativ 670.000 de preșcolari și elevi au beneficiat de aceste tichete, care au ca obiectiv reducerea abandonului școlar și sprijinirea copiilor proveniți din familii cu venituri reduse, conform Ministerului Educației.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a afirmat recent că probabil anul şcolar 2025-2026 va începe pe 8 septembrie cu un boicot. Protestele cadrelor didactice și ale sindicatelor se desfășoară zilnic în București și în alte orașe, iar unele organizații sindicale au anunțat participarea la manifestația programată pentru 8 septembrie, în Capitală, chiar în ziua deschiderii oficiale a școlii.
Nemulțumirile vizează mai ales creșterea normei didactice și reorganizarea unor unități de învățământ. Miercuri, peste 150 de membri ai sindicatelor afiliate CNS Cartel Alfa Brașov au protestat în fața Palatului Administrativ, cerând renunțarea la noile măsuri adoptate de Guvern. Sindicaliștii avertizează că, dacă revendicările lor nu vor fi ascultate, nu exclud declanșarea grevei generale la începutul anului școlar.
Pe lângă tensiunile sociale, Ministerul Educației a anunțat schimbări structurale pentru anul școlar 2025–2026. După reorganizarea celor 507 unităţi de învăţământ și majorarea normei didactice cu două ore săptămânal, au fost introduse modificări privind limitele minime și maxime ale numărului de copii per clasă. Ministerul a precizat că „majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite”.
„În majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 – 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul şcolar 2024 – 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său. Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene”, a mai explicat Ministerul Educaţiei.