ANAF precizează că scopul inițiativei este reducerea evaziunii fiscale și combaterea spălării banilor, într-un sector unde circulă sume considerabile. Autoritatea ar putea verifica dacă veniturile declarate corespund cu realitatea și, în caz contrar, poate colecta TVA și impozite suplimentare.
Contabilii atrag atenția că solicitarea ANAF va genera birocrație suplimentară și posibile probleme legate de confidențialitatea datelor personale (nume, telefoane, informații despre miri și invitați). Mulți se tem că această obligație va speria clienții și va crește costurile pentru restaurante, ceea ce se va reflecta în scumpirea meniurilor și serviciilor.
„Cererea ANAF pentru date detaliate despre nunți și botezuri în 5 zile e o invitație la birocrație și frică, nu la prevenirea evaziunii. ANAF cere nume, numere de telefon și alte date despre miri și invitați. Adică să știe și statul cine a dansat la sârba de la ora 3 dimineața.
GDPR-ul ce mai zice? Sau acum e „opțional”? ANAF vrea să afle tot despre nunți și botezuri, până și câți mici s-au pus pe grătar. Asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive.
Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”, a declarat Valentina Saygo, expert contabil, președinte al Patronatului Antreprenorilor din Contabilitate din România, pentru Adevărul.
Astfel, specialiștii propun stabilirea unor praguri de raportare, doar pentru evenimente cu bugete mari sau un număr ridicat de invitați, precum și proceduri digitale clare și simplificate. În lipsa acestora, inițiativa riscă să devină o povară pentru firmele mici și mijlocii, deja sufocate de obligații precum e-factura, e-TVA și SAF-T.
Pe de altă parte, dacă datele colectate de ANAF vor fi folosite inteligent, pentru analize de risc și controale țintite, măsura ar putea aduce milioane de euro la buget și ar stimula concurența loială. În caz contrar, rămâne doar un nou stres birocratic, cu efecte minime în reducerea evaziunii.
„Scopul declarat sau mai puțin declarat este reducerea evaziunii fiscale și chiar a spălarii de bani într-un sector unde circulă sume considerabile, dar rareori fiscalizate complet. Știm că banii de dar au fost mereu scuza preferată a celor care nu pot justifica averi mai mici sau mai mari. Cred că analizele de risc vor viza atât organizatorul cât și beneficiarul. Eu consider că exact asta nu lipsea industriei Horeca, una dintre cel mai greu încercate nu doar în ultimul timp.
Poate că o soluție mai echilibrată ar fi fost stabilirea unor praguri de raportare – de exemplu, doar pentru evenimente cu peste un anumit număr de invitați sau cu bugete peste un anumit plafon. Astfel, afacerile mici și mijlocii nu ar fi fost nevoite să investească în adaptarea sistemelor informatice sau în muncă overtime pentru situații în excel doar pentru a trimite date care, în multe cazuri, nu vor genera niciun beneficiu real pentru bugetul de stat.
Așa cum arată acum, măsura pare să fie încă un stres în plus, cu beneficii fiscale discutabile. Iar în lipsa unui sistem digital integrat care să permită verificări rapide și obiective, inițiativa nu cred că va aduce beneficii. Suntem de ceva timp martorii colectării furibunde de date fără a vedea acțiuni țintite și reducerea evaziunii mari!”, a spus Ana Cernescu, Managing Partner Accountess.