Proiectul, demarat în 2011, a provocat îngrijorări majore în Egipt, țară care depinde aproape integral de fluviul Nil pentru resursele de apă. Cairo avertizează că noua construcție ar putea afecta debitul fluviului și ar putea reduce rezervele de apă dulce, în special în perioadele de secetă. Divergențele au persistat de-a lungul anilor, în pofida asigurărilor repetate ale autorităților din Etiopia privind o distribuție echitabilă a resurselor hidrografice.
Prim-ministrul Abiy Ahmed a subliniat că Etiopia privește GERD ca pe un pilon al modernizării economice și al integrării regionale, subliniind că energia produsă va fi utilizată pentru extinderea accesului intern la electricitate, dar și pentru export. În prezent, două turbine ale barajului produc deja 750 MW, iar obiectivul final este atingerea unei capacități de 5.150 MW.
În același timp, Egiptul și-a exprimat temerile legate de impactul asupra resurselor sale vitale de apă. Cairo a insistat în mod constant că barajul reprezintă o amenințare existențială, invocând tratate privind apa semnate în perioada colonială. Purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean de Externe, Tamim Khallaf, a transmis luni că Egiptul va continua să monitorizeze situația și „să își exercite dreptul de a lua toate măsurile adecvate pentru a apăra și proteja interesele poporului egiptean”, potrivit Gandul.
Egiptul, care și-a ridicat propriul baraj pe Nil, la Aswan, în anii ’60, depinde de fluviu pentru aproape 90% din necesarul de apă dulce, ceea ce face ca disputele legate de GERD să fie percepute la Cairo ca o chestiune de securitate națională.
Poziția Egiptului a fost sprijinită în trecut de fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump. În timpul primului său mandat, liderul american a calificat situația drept una periculoasă și a afirmat că Egiptul ar putea ajunge să „distrugă barajul”. Cu toate acestea, Administrația Trump nu a reușit să medieze un acord între părți, în ciuda negocierilor purtate timp de mai mulți ani.