Ucraina, atac prin surprindere. Rusia a doborât 9 drone care vizau Moscova. Reuniune de urgenţă a ONU înainte de excerciţiile militare „Zapad” Belarus-Rusia

Rusia a declarat vineri dimineață că apărarea sa antiaeriană a doborât în noaptea de joi spre vineri 221 de drone ucrainene, unul dintre cele mai ample atacuri lansate de Ucraina de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.

Unităţile anti-aeriene ruseşti au distrus sau au doborât nouă drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, vineri dimineaţă, a afirmat primarul capitalei Rusiei, Serghei Sobianin, relatează Reuters.

Sobianin a arătat, într-o serie de mesaje pe Telegram, că echipe de specialişti examinează fragmente de drone acolo unde acestea au căzut.

Alte articole

Zelenski a luat în serios discuţia cu Trump! Rusia a doborât 73 de drone ucrainene, dintre care 3 se îndreptau spre Moscova

Două nave militare ale Rusiei, aflate în Marea Neagră, au fost atacate cu drone ucrainene. Moscova, vizată iar de un nou atac cu drone

Guvernatorul regiunii Leningrad, care înconjoară al doilea cel mai mare oraş din Rusia, St. Petersburg, a afirmat că măsurile anti-aeriene au fost în vigoare pentru a respinge dronele.

Măsurile au fost aplicate pe o rază de 100 de kilometri în jurul Pulkovo, aeroportul din St. Petersburg, a scris el pe Telegram. El a afirmat că numărul de drone inamice urmează să fie stabilit.

Rusia şi Belarus încep exerciţiile militare Zapad, în timp ce Occidentul priveşte cu îngrijorare / Polonia, Lituania şi Letonia au intensificat măsurile de securitate

Rusia şi aliatul său cheie, Belarus, vor începe, vineri, exerciţii militare comune de amploare, punând NATO în alertă la câteva zile după ce Polonia a acuzat Moscova de escaladarea tensiunilor prin lansarea de drone de atac în spaţiul său aerian, transmite AFP.

Exerciţiile ”Zapad” au loc în contextul în care forţele ruse avansează pe frontul extins din Ucraina şi intensifică atacurile aeriene asupra oraşelor ucrainene.

Război în Ucraina: Polonia, ţară NATO, a doborât drone ruseşti care au pătruns în spaţiul său aerian

Ţările membre ale NATO din Flancul Estic care se învecinează cu Belarus – Polonia, Lituania şi Letonia – sunt în stare de alertă maximă din cauza exerciţiilor, care, potrivit Belarusului, vor avea loc în apropierea oraşului Borisov, situat la est de capitala Minsk.

Toate cele trei ţări au intensificat măsurile de securitate înaintea exerciţiilor, Polonia ordonând închiderea completă a frontierei cu Belarus pe durata acestora.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că ţara sa se află în ”zile critice”. El a afirmat că Polonia se află mai aproape de un ”conflict deschis” decât în orice alt moment de după al Doilea Război Mondial, după ce Polonia şi aliaţii săi din NATO au trimis avioane de vânătoare pentru a doborî dronele ruseşti care zburau în spaţiul său aerian miercuri dimineaţă.

Moscova a minimizat îngrijorările. ”Acestea sunt exerciţii planificate, nu sunt îndreptate împotriva nimănui”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respingând afirmaţia Poloniei că exerciţiile sunt o demonstraţie ”agresivă” de forţă.

Însă şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a emis un avertisment cu privire la intenţiile Moscovei.

”Semnificaţia unor astfel de acţiuni din partea Rusiei nu este în mod cert defensivă şi este îndreptată tocmai împotriva Ucrainei”, a declarat el joi, la Kiev.

Doar un spectacol?

Organizat de obicei o dată la patru ani, Zapad 2025 este primul exerciţiu de acest gen din timpul conflictului din Ucraina şi se va desfăşura până pe 16 septembrie.

Moscova a trimis aproximativ 200.000 de soldaţi la exerciţii similare în 2021, cu doar câteva luni înainte de a lansa ofensiva împotriva Ucrainei.

Război în Ucraina. Un nou atac devastator al Rusiei. Dronele au lovit o şcoală şi o catedrală VIDEO

Însă se aşteaptă ca Zapad din acest an să fie mult mai restrâns, având în vedere că sute de mii de soldaţi ruşi sunt dislocaţi în Ucraina.

Belarus a declarat în ianuarie că 13.000 de soldaţi vor participa la exerciţii, dar în mai a anunţat că numărul acestora va fi redus cu aproximativ jumătate.

Potrivit lui Tusk, exerciţiile sunt concepute pentru a simula ocuparea coridorului Suwalki, o zonă geografică care se întinde de-a lungul frontierei dintre Polonia şi Lituania, flancată de Belarus şi exclavul rus Kaliningrad.

Coridorul este considerat o vulnerabilitate pentru NATO şi ar putea fi prima ţintă a oricărui atac rus. Preşedintele belarus Alexander Lukashenko a respins această temere ca fiind ”o absurditate totală”.

La începutul acestui an, mass-media de stat a citat ministrul apărării din Belarus, care a declarat că exerciţiile au fost mutate departe de graniţele cu Polonia şi Ucraina pentru a ”reduce tensiunile”.

Cu toate acestea, Polonia a închis cele câteva puncte de trecere a frontierei cu Belarus care mai existau, atrăgând critici din partea Moscovei, şi a restricţionat traficul aerian de-a lungul frontierei sale estice.

Lituania şi Letonia au anunţat, de asemenea, închiderea parţială a spaţiului aerian. Staţionarea de către Rusia a armelor nucleare tactice în Belarus a dat exerciţiilor o nouă dimensiune.

Minsk a declarat în august că exerciţiile vor implica noua rachetă experimentală cu capacitate nucleară a Rusiei, numită Oreshnik, precum şi antrenamente pentru atacuri nucleare.

Analistul militar Alexander Khramchikhin, cu sediul la Moscova, a declarat pentru AFP că importanţa exerciţiilor a fost exagerată, numindu-le ”doar un spectacol” cu o ”semnificaţie specială” redusă.

El a spus că exerciţii similare au loc în fiecare an în această perioadă, alternativ în diferite părţi ale Rusiei, şi că anterior includeau simulări nucleare.

Însă Vassily Kashin, analist militar şi membru al Consiliului rus pentru afaceri internaţionale, afiliat Kremlinului, a declarat că exerciţiile sunt ”atât o demonstraţie, cât şi un antrenament real de luptă”.

”Trebuie să fim pregătiţi să apărăm Belarus, dacă va fi necesar”, a declarat el pentru AFP, menţionând că Polonia şi aliaţii săi intenţionează să organizeze propriile exerciţii de contraatac pe parcursul lunii septembrie.

Kashin a adăugat că practica exerciţiilor rivale organizate simultan de Rusia şi de membrii estici ai NATO va continua probabil, ”la fel ca în timpul Războiului Rece”.

Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri pentru a discuta despre incursiunile dronelor în Polonia

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni vineri pentru a discuta despre incursiunile dronelor în spaţiul aerian al Poliniei, pe care preşedintele ţării le-a descris ca o încercare a Rusiei de a testa reacţia Varşoviei şi a NATO, relatează Reuters.

Membrii Consiliului de Securitate al ONU Slovenia, Danemarca, Grecia, Franţa şi Marea Britanie au solicitat celor 15 membri ai organismului să se reunească pentru a discuta incidentul. Reuniunea este programată să înceapă vineri la ora 22:00, ora României.

Polonia a interzis zborurile cu drone de-a lungul graniţelor sale estice cu Belarus şi Ucraina şi a limitat traficul aerian pentru aeronave mici în aceste zone, după ce a doborât ceea ce a declarat a fi drone ruseşti care i-au încălcat spaţiul aerian în noaptea de marţi spre miercuri.

Avioane de vânătoare poloneze F-16, avioane olandeze F-35, avioane de supraveghere italiene AWACS şi avioane NATO de realimentare în zbor au participat la operaţiunea de doborâre a dronelor în spaţiul aerian polonez în noaptea de marţi spre miercuri, au declarat oficialii.

Polonia a fost susţinută de aliaţii săi din NATO în doborârea dronelor, fiind pentru prima dată când un membru al alianţei militare occidentale deschide focul de la începutul războiului Rusiei în Ucraina.

Germania a declarat joi că îşi va consolida angajamentul faţă de graniţa estică a NATO ca răspuns la aceste incursiuni.  Rusia a declarat că nu a intenţionat să lovească niciun obiectiv în Polonia şi că nu va face alte comentarii cu privire la incident.

Un comandant superior al NATO a declarat că nu s-a stabilit încă dacă incursiunile dronelor au fost intenţionate. Însă incidentul a ridicat semne de întrebare cu privire la pregătirea NATO împotriva atacurilor cu drone, a alimentat tensiunile cu Rusia şi i-a determinat pe unii lideri occidentali să solicite noi sancţiuni împotriva Moscovei şi să pună la îndoială angajamentul acesteia faţă de eforturile de pace din Ucraina.

„Această provocare rusă, după cum ştiu foarte bine generalii şi soldaţii noştri, nu a fost altceva decât o încercare de a ne testa capacităţile, abilitatea noastră de a răspunde”, a declarat joi preşedintele polonez Karol Nawrocki în faţa soldaţilor.

Până în prezent au fost recuperate resturile a 16 drone, a declarat joi ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, în faţa parlamentului. El a afirmat că sprijinul logistic acordat de Polonia Ucrainei ar fi putut fi un motiv pentru incursiuni, întrucât cea mai mare parte a ajutorului pentru Ucraina tranzitează Polonia. „Este o încercare de a slăbi voinţa NATO şi a Poloniei de a sprijini Ucraina”, a declarat el.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat miercuri că a activat articolul 4 din tratatul NATO, în temeiul căruia membrii NATO pot solicita consultări cu aliaţii lor.

Preşedintele american Donald Trump a vorbit miercuri cu Nawrocki, iar liderii şi-au exprimat unitatea.

Washingtonul nu a făcut însă prea multe declaraţii cu privire la incursiunile dronelor în ajunul eliberării unor deţinuţi din Belarus, care a avut loc în urma unui apel al preşedintelui american.

Liderii europeni, care doresc ca Trump să se alăture lor în înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei şi în intensificarea sprijinului pentru Kiev, au declarat că încălcările spaţiului aerian justifică o reacţie colectivă.

Germania a promis că va intensifica sprijinul pentru Ucraina şi va colabora în cadrul Uniunii Europene pentru adoptarea rapidă a mai multor sancţiuni împotriva Rusiei în urma incursiunilor dronelor. „În plus faţă de angajamentele existente în ţările baltice şi Polonia, guvernul va extinde şi va intensifica supravegherea aeriană asupra Poloniei”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.

Olanda trimite 300 de soldaţi şi accelerează desfăşurarea a două dintre cele trei baterii de apărare aeriană Patriot promise Poloniei, iar Republica Cehă ar putea trimite trei elicoptere şi 100 de soldaţi, a declarat ministrul apărării din Polonia.

Parlamentarii din trei ţări baltice care se învecinează cu Rusia au îndemnat Congresul SUA să respingă o propunere a lui Trump care ar reduce cu aproximativ 200 de milioane de dolari pe an sprijinul pentru apărare acordat regiunii. „În această regiune, dacă America pleacă, vine Rusia”, a avertizat Zygimantas Pavilionis, fostul ambasador al Lituaniei în SUA.

Nici Polonia, nici NATO nu au dat încă o explicaţie completă cu privire la ceea ce suspectează că făceau dronele.

NATO se confruntă, de asemenea, cu întrebări referitoare la faptul dacă dronele străine ar trebui să poată intra în spaţiul său aerian şi cât de bine echipatp este pentru a face faţă unor astfel de ameninţări.

Restricţiile de trafic aerian impuse de Polonia de-a lungul graniţelor cu Ucraina şi Belarus vor fi aplicate până pe 9 decembrie, au declarat autorităţile poloneze de trafic aerian.

Conform restricţiilor, aviaţia generală – în principal aeronave şi elicoptere mici şi de agrement – va fi restricţionată, iar aeronavele civile fără pilot, cum ar fi dronele, sunt interzise. Zborurile comerciale de pasageri din zonă nu sunt afectate, dar incursiunile dronelor au reaprins îngrijorările legate de siguranţa transportului aerian civil în Europa. „Aceasta va fi o problemă continuă pentru toate companiile aeriene şi toţi cetăţenii europeni în următorii ani”, a declarat Michael O’Leary, CEO al Ryanair.