Reintroducerea serviciului militar obligatoriu are ca motiv amenințările venite din partea Rusiei și iredentismul Ungariei, susține oficialul slovac. În opinia sa, un stat care nu își poate apăra frontierele „nu are dreptul să existe”.
„Războiul se poartă dincolo de granițele statului nostru, drone ruse survolează Polonia, iar prim-ministrul unui stat vecin laudă Ungaria Mare”, a declarat Rudolf Huliak, lider al Partidului Rural și intrat în Parlament în 2023 alături de formațiunea ultranaționalistă SNS, conform Capital.
Deși relațiile dintre Bratislava și Budapesta s-au mai detensionat odată cu revenirea premierului Robert Fico la putere, Rudolf Huliak continuă să vadă un pericol în iredentismul ungar și în nostalgia pentru perioada de dinaintea Tratatului de la Trianon din 1920, act semnat în 1920 între Puterile Aliate și Ungaria, care a fixat granițele noului stat ungar după destrămarea Imperiului Austro-Ungar. În prezent, peste 400.000 de cetățeni slovaci, aproximativ 8% din populație, se declară etnici maghiari.
Slovacia a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2005, iar din 2006 dispune doar de o armată profesionistă, formată din aproximativ 15.000 de militari activi. În contextul actual însă, Rudolf Huliak consideră că o formă de pregătire militară pentru populație este necesară pentru a întări capacitatea de apărare a țării. Serviciul militar ar urma să dureze minimum trei luni, nu în cazarmă, ci sub formă de instruire în apropierea reședinței permanente. Oficialul slovac a insistat că măsura ar trebui să fie obligatorie pentru bărbații de peste 18 ani și voluntară pentru femei.