Alertă BNR, datoria României a crescut cu peste 15 miliarde de lei. FMI a venit la Bucureşti, anunţuri sumbre pentru populaţie

Datoria externă totală a României a crescut cu 15,264 miliarde euro, în perioada ianuarie – iulie, până la 220,157 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).  În plus, inflaţia creşte, salariile medii au scăzut, investiţiile s-au diminuat, iar FMI are prognoze sumbre cu privire la economie.

”În perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă totală a crescut cu 15,264 miliarde euro, până la 220,157 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 171,099 miliarde euro la 31 iulie 2025 (77,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2025 nivelul de 49,058 miliarde euro (22,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.

În perioada ianuarie-iulie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 17,226 miliarde euro, comparativ cu 14,691 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,942 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 330 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 96 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 827 milioane euro.

Pensii 2025. Cât câștigă un pensionar special în România. Care este diferența dintre un veteran de război, un magistrat, un deținut politic și revoluționar

Alte articole

BNR anunţă moneda de 10 lei. Ce personalitate se va afla pe avers

Alertă BNR despre banii românilor şi criza economică: „Ajustările pot fi dureroase”

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,269 miliarde euro (comparativ cu 3,244 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2,339 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,930 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6% în perioada ianuarie – iulie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2025 a fost de 5,6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2025 a fost de 100,4%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.

De la optimism la prudență. FMI: Creștere economică de doar 1% pentru România în 2025, prognoza pe 2026 înjumătățită

FMI îşi încheie misiunea în Romania cu veşti pesimiste pentru economia ţării. Experţii Fondului au revizuit în scădere prognoza de creştere economică, atât pentru acest an, cât şi pentru 2026. Astfel, noile calcule arată că produsul intern brut al României va creşte doar cu un procent până la sfârşit de an. Iar pentru 2026, nu mai este valabilă estimarea de 2,8. Prognoza a fost revizuită la jumătate, adică 1,4 la sută.

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Joong Shik Kang: În legătură cu prognoza de creștere economică, așa cum ați arătat și dvs. comparativ cu estimările din aprilie, am revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2025 de la 1,6% la 1% și de la 2,8% la 1,4% anul viitor: Noua revizuire se datorează câtorva factori, dezvoltarea globală din ultimele șase luni, noul pachet fiscal adoptat în vară de Guvern și creșterea efectivă din primele două trimestre. Toate trei sunt elementele principale care au dus la revizuire în scădere.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang. Discuțiile au vizat situația economică actuală, direcțiile de reformă fiscală și prioritățile de investiții publice.

Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale.

Potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective.

România a pierdut 19 miliarde de euro cât a fost ținută la „poarta” Schengen. Costurile masive pe care le-a avut limitarea liberei circulații în UE

În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului.

Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung.

Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori.

O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a analizat recentele evoluţii ale economiei româneşti în perioada 3 – 12 septembrie 2025.

Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a României, şi alte agenţii guvernamentale, precum şi cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Consultările în baza Articolului IV constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestora este de a examina situaţia financiară şi economică la nivel naţional şi de a formula recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

În acest an a mai avut loc o misiune FMI la Bucureşti, condusă tot de Joong Shik Kango, în perioada 3 – 7 februarie 2025.

Fondul Monetar Internaţional a înrăutăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,3% cât prognoza anterior, până la 1,6%, potrivit raportului „World Economic Outlook” (WEO), publicat în luna aprilie 2025 de instituţia financiară internaţională.

INS: Au scăzut investițiile nete realizate în economia națională

Investițiile nete realizate în economia națională au însumat, în trimestrul I din acest an 46.803,4 milioane lei, în scădere cu 0,5%, comparativ cu trimestrul II 2024, arată, vineri, Institutul Național de Statistică (INS).

Analiza pe semestre arată mai bine: în semestrul I 2025 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 83.813,0 milioane lei, în creștere cu 1,0%, comparativ cu semestrul I 2024.

În trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul II 2024, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 0,5%, ca urmare a scăderii înregistrate la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 11,9%.

Creșteri s-au înregistrat la elementele de structură alte cheltuieli de investiții1 cu 28,7% și lucrări de construcții noi cu 1,1%.

În semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 1,0%, creștere înregistrată la elementele de structură: lucrări de construcții noi cu 4,0% și la alte cheltuieli cu 2,1%. Scădere s-a înregistrat la elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6,0%.

INS: Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost în iulie mai mic cu 45 de lei decât în iunie
În luna iulie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9201 lei, cu 45 lei (-0,5%) mai mic decât cel înregistrat în luna iunie 2025. În privința câştigului salarial mediu net, acesta a fost 5517 lei, în scădere cu 22 lei (-0,4%) față de luna iunie 2025, arată Institutul Național de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.061 lei) și în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (12.012 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.397 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.507 lei).

Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Iulie 2025 comparativ cu iulie 2024
Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum:

Indicele câştigului salarial real a fost 97,6% în luna iulie 2025 față de luna iulie 2024.
Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 247,2%, cu 7,7 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iunie 2025.­

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).

Ministrul Finanţelor, întâlniri cu marii finanţatori de pe Wall Street – Nazare: Aceste instituţii au sprijinit constant accesul României pe pieţele internaţionale, cât şi dezvoltarea pieţei titlurilor de stat

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, aflat în vizită îîn Statele Unite ale Americii, anunţă că a avut întâlniri cu marii finanţatori de pe Wall Street, instituţii financiare care au sprijinit constant accesul României pe pieţele internaţionale, cât şi dezvoltarea pieţei titlurilor de stat

Nazare anunţă, vineri, într-o postare pe Facebook, că a avut întâlniri cu marii finanţatori de pe Wall Street şi explică de ce consolidarea parteneriatului financiar România – Statele Unite este un obiectiv strategic.

”Maraton de întâlniri zilele acestea, în cadrul vizitei de lucru la Washington D.C., cu Bank of America, Citibank, Goldman Sachs şi JP Morgan, parteneri esenţiali în implementarea planului de finanţare suveran al României. Aceste instituţii au sprijinit constant accesul României pe pieţele internaţionale, cât şi dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, printr-o tranzacţionare activǎ pe piaţa secundarǎ. De asemenea, tot acestea au susţinut diversificarea bazei investiţionale şi a instrumentelor de datorie”, a scris Nazare pe Facebook.

Potrivit acestuia, în 2025, România a atras un împrumut sindicalizat de 1 miliard de euro cu Bank of America ca aranjor şi plasamente private în format de împrumut cumulat de 800 milioane de euro, administrate de Goldman Sachs – facilitǎţi menite să susţină planul extern de finanţare.

”Acest plan iniţial, în valoare de circa 17 miliarde de euro, este deja realizat integral, urmând sǎ decidem suplimentarea sa în funcţie de condiţiile de piaţǎ şi de deficitul bugetar ce va fi stabilit la rectificare”, a mai transmis ministrul.

Nazare afirmă, de asemenea, că Citibank şi JP Morgan au contribuit semnificativ la dezvoltarea pieţei secundare interne a titlurilor de stat şi la promovarea României în faţa investitorilor internaţionali.

”Prin acest parteneriat, ne-am diversificat baza investiţională şi am întărit prezenţa României pe pieţele externe”, susţine ministrul Finanţelor.

El anunţă că vizita continuă, având obiective strategice: consolidarea dialogului economic şi financiar cu Statele Unite, atragerea de investiţii pe termen lung şi deschiderea de noi căi de finanţare pentru dezvoltarea României.