Seniorii pierd 600 de lei la pensie! Inflaţia a ajuns deja la 10%, pensiile mai cresc, eventual, în 2027

Fiecare pensie ar trebui indexată cu rata inflaţiei la fiecare început de an. Este lege, promulgată şi tipărită în Monitorul Oficial în septembrie 2024, şi, profund româneşte, ignorată de autorităţi chiar în primul an în care ar fi trebuit aplicată. Situaţia, pe motive de austeritate, se va repeta şi în 2026, în timp ce preţurile cresc, cum ar spune Nicuşor Dan, în progresie geometrică

Astfel, un calcul aproximativ arată că, în cei doi ani de austeritate, vârstnicii vor pierde pana la 600 de lei. Este vorba de banii pe care trebuiau să îi primească odată cu indexările anulate.

Contextul acestei hotărâri este legat de recomandările Fondului Monetar Internațional (FMI), care și-a încheiat recent misiunea la București. Experții instituției au atras atenția asupra necesității implementării stricte a măsurilor de austeritate și au subliniat că România trebuie să continue ajustările bugetare în următorii ani pentru a reduce deficitul fiscal.

Ce înseamnă o pensie decentă pentru un român în 2025. De câți bani are nevoie un vârstnic pentru un trai bun

Alte articole

Vești bune pentru pensionari. Ministrul Muncii anunță că se măresc pensiile. Cine sunt românii care primesc bani mai mulți de la stat

Pensiile se vor înjumătăți pentru că statul nu mai are bani. Fiecare pensionar va pierde 1.000 lei

În același timp, FMI a avertizat că un deficit ridicat, combinat cu presiunile inflaționiste, poate destabiliza economia, mai ales în cazul în care cheltuielile publice, inclusiv cele cu pensiile, nu sunt ținute sub control. Astfel, amânarea indexării pensiilor se conturează drept una dintre soluțiile prin care autoritățile încearcă să respecte țintele bugetare impuse.

În acest circumstanțe tensionate, am cerut opinia unui expert în fiscalitate pentru a clarifica implicațiile deciziei. Gabriel Biriș, avocat de business, recunoscut la scară largă drept unul dintre cei mai buni specialiști în domeniu, cu o experiență de peste 26 de ani, a explicat pentru FANATIK ce înseamnă, în realitate, amânarea indexării pensiilor

Citește și: Documentul care te poate lăsa fără pensie! Ce ești obligat să faci pentru a nu pierde acest venit esențial

„Pe înțelesul tuturor, nu le scade nimeni pensiile concret, însă vor resimți impactul neaplicării indexărilor. Adică, sumele noastre sunt mâncate de inflație. Menționez asta pentru că pensionarii deja trăiesc cu frică să nu le scadă pensiile.

Legile au fost prost scrise, pentru că, până la urmă, valoarea pensiilor nu ar trebui să depindă de inflație, ar trebui să depindă de cât se încasează, ca și contribuții de asigurări”, a explicat Gabriel Biriș, pentru FANATIK.

Potrivit estimărilor oficiale și declarațiilor autorităților, aproape 4 milioane de pensionari nu vor beneficia de creșterea anuală a veniturilor dacă indexarea pensiilor nu va fi aplicată la 1 ianuarie 2027. Aceștia reprezintă majoritatea pensionarilor din sistemul public, care ar fi trebuit să primească ajustarea automată prevăzută de lege, calculată în funcție de inflație sau alte mecanisme legale de indexare.

În prezent, numărul total al pensionarilor din România este de aproximativ 4,6 milioane, iar pensia medie lunară în sistemul public se situează în jur de 2.700 de lei.

Analistul economic, Silviu Biriș, atrage atenția asupra efectelor directe ale neindexării pensiilor asupra puterii de cumpărare a pensionarilor, mai ales a celor cu venituri mici. „Cel mai probabil sumele vor rămâne neindexate și urmarea inflației, din păcate și din nenorocire, se va resimți cel mai tare pentru cei cu pensii foarte mici. Puterea de cumpărare va scădea undeva cu 20% cumulat.

La 1 ianuarie 2027, pensiile ar fi trebuit să înregistreze o majorare record, având în vedere că inflația estimată pentru 2025 este de 10%. Calculul indică o indexare totală de 12%, combinând efectul inflației cu creșterea venitului mediu brut.

Astfel, aproximativ 4 milioane de pensionari ar fi trebuit să primească, în medie, 320 de lei în plus la începutul anului viitor. Totuși, această majorare nu se va aplica. Efortul bugetar necesar pentru această indexare ar fi fost uriaș: 4.000.000 pensii×60 €×12 luni= 2,9miliarde euro.

Având în vedere toate datele prezentate, Gabriel Biriș avertizează că majorarea cheltuielilor publice, inclusiv a pensiilor și salariilor bugetarilor, ar fi iresponsabilă. De asemenea, acesta punctează că astfel de afirmații pot crea așteptări false în rândul populației.

„Cine vorbește acum de creșteri de cheltuieli, mai ales de cheltuieli de astea fixe care au o pondere uriașă în totalul cheltuielilor, adică de asistență socială, incluzând aici pensiile și salariile bugetarilor, este iresponsabil. Dă false așteptări oamenilor”, a mai menționat Biriș.

INS: Numărul mediu de pensionari a crescut în trimestrul II cu 18.000 de persoane, la 4,918 milioane persoane, faţă de trimestrul I 2025. O pensie medie lunară a a ajuns 2.932 lei

În trimestrul II al anului, numărul mediu de pensionari a fost de 4,918 milioane persoane, în creştere cu 18.000 de persoane faţă de trimestrul I 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Pensia medie lunară a fost de 2.932 lei, în creṣtere cu 0,5% faṭă de trimestrul precedent.

”În trimestrul II 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4.918.000 persoane, în creştere cu 18.000 persoane faţă de  trimestrul I 2025; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.562.000 persoane, în creştere cu 19.000 persoane faţă de trimestrul precedent; pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele brute plătite pentru pensiile tuturor categoriilor de  pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc. – plătite de casele de pensii) a fost de  2.932 lei, în creṣtere cu 0,5% faṭă de trimestrul precedent”, arată datele INS.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.813 lei, iar pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) a reprezentat 59,6% din câştigul salarial mediu net (59% în trimestrul precedent).

Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,5%.

Trimestrul II 2025 comparativ cu trimestrul II 2024

Comparativ cu trimestrul II al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 53.000 persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 37.000 persoane.

Pensia medie lunară şi pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 20,8%, respectiv cu 22,7%.

Trimestrul II 2025 comparativ cu trimestrul I 2025.

Numărul mediu de pensionari a fost în creştere cu 18.000 persoane faţă de trimestrul precedent, de asemenea numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în creştere cu 19.000 persoane.

Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,5% ṣi respectiv cu 0,1%.

Trimestrul II 2025

Pensionarii de asigurări sociale de stat deţin ponderea majoritară (92,8%) în numărul total de pensionari de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă este preponderent (80%), urmaţi de beneficiarii pensiilor de urmaş cu o pondere de 9,5% şi de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8,3%.

În categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parţial, cu o pondere de 2,2% şi pensionarii cu pensii anticipate, a căror pondere a fost de 0,1%.

Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi în judeṭul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, respectiv la 13 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Vaslui. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.321 de lei (2.228 lei în judeṭul Botoşani, 2.265 lei în judeṭul Vrancea şi 2.281 lei în judeţul Giurgiu faţă de 3.549 lei în Municipiul Bucureşti, 3.505 lei în judeṭul Hunedoara ṣi 3.325 lei în judeṭul Braşov).

Din punct de vedere al numărului de pensionari, cei mai mulţi se regăsesc în categoria pensii pentru limită de vârstă (1.762.000 persoane bărbaţi şi 2.170.000 persoane femei), majoritatea fiind pensionari cu stagiu complet de cotizare, 1.451.000 persoane bărbaţi (82,3% din totalul bărbaţilor pensionari pentru limită de vârstă) respectiv 1.712.000 persoane femei (78,9% din totalul femeilor pensionare pentru limită de vârstă).

Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei este mai mică decât cea a bărbaţilor în cazul principalelor categorii de pensii, chiar şi pentru acele categorii de pensii pentru care numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaţilor. Astfel, în cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia aferentă femeilor a reprezentat 61,2% din cea a bărbaţilor, în cadrul acestei categorii înregistrându-se şi cea mai mare disparitate, în cazul pensiei medii pentru stagiu incomplet de cotizare, pensia medie a femeilor reprezentând doar 48,7% din cea a bărbaţilor.

Cele mai apropiate valori între pensiile femeilor şi bărbaţilor se regăsesc la categoria pensie anticipate (3796 lei pentru femei faţă de 4.111 lei pentru bărbaţi).

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale, în trimestrul II 2025, a fost de 913.100 persoane, din care:

– 831.400 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 18,2% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat;

– 77.800 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 61,1% din totalul pensionarilor agricultori;

– 3.900 persoane din sistemul militar, reprezentând 1,8% din totalul pensionarilor militari.

Florin Manole: PSD nu susţine creşterea vârstei de pensionare, pentru că pensia este un drept câştigat, după o viaţă de muncă şi de cotizare / Nu se ia în calcul aşa ceva, nu este niciun proiect şi nicio discuţie în legătură cu acest subiect

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat marţi, că PSD nu susţine creşterea vârstei de pensionare, pentru că orice pensie este un drept câştigat, după o viaţă de muncă şi de cotizare, el precizând că nu se ia în calcul aşa ceva, nu este niciun proiect şi nicio discuţie în legătură cu acest subiect.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a fost întrebat la Parlament dacă în coaliţie se ia în considerare majorarea vârstei de pensionare pentru toţi românii. ”Nu, nu se ia în calcul aşa ceva, nu este niciun proiect şi nicio discuţie în legătură cu acest subiect şi Partidul Social Democrat nu susţine creşterea vârstei de pensionare pentru că pensia este un drept câştigat, după o viaţă de muncă şi de cotizare, nu ceva ce poate sau trebuie să fie amânat, nu este vreun privilegiu”, a spus Manole.

El a dat asigurări că ”nu există nicio discuţie şi niciun proiect în legătură cu acest subiect”. Manole a arătat că se bucură că premierul a nuanţat  declaraţia, ”spunând că această discuţie poate şi are loc în legătură cu pensiile ocupaţionale, discutând mai ales despre pensiile magistraţilor şi despre proiectul care este deja asumat de guvern, dar nu despre pensii în general”.

”Sunt aici ca să vă spun că, unu, Partidul Social Democrat nu susţine un astfel de demers, doi, nu există niciun proiect şi nicio discuţie în interiorul coaliţiei în legătură cu acest subiect şi trei, din motivele anterior exprimate, nu se va întâmpla aşa ceva. (..) Nu are sens să vorbim despre viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Cred că în acest moment este important să calmăm spiritele, să înţeleagă toţi cei care sunt aproape de vârsta de pensionare, după o viaţă de cotizare, că nu este niciun pericol în ceea ce priveşte perspectivele pentru ei şi nici pentru cei care urmează să lucreze în Europa”, a subliniat ministrul Muncii.

Guvernul a transmis, marţi, precizări, după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat, într-un interviu televizat, că, dacă nu creşti vârsta de pensionare, ”vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii”.

”Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare”, a transmis, marţi, Guvernul.

Potrivit oficialilor Executivului, ”în interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.

Luni seară, la TVR 1, premierul Ilie Bolojan a afirmat că ”avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa reală a muncii” şi ”că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare”.

”Din punctul meu de vedere, suntem în situaţia în care avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa reală a muncii. Şi pentru asta, că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare în aşa fel încât, în intervalul 50-65 de ani, populaţia care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi, pentru că nu are cine s-o înlocuiască”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară, la TVR 1.

Ministrul Muncii: Data de la care se poate reveni asupra măsurii introducerii CASS pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei este finalul anului 2026, dar cu certitudine această măsură este şi trebuie să fie una temporară şi nu permanentă

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că data de la care se poate reveni asupra măsurii introducerii CASS pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei este finalul anului 2026, dar cu certitudine această măsură este şi trebuie să fie una temporară şi nu permanentă.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a fost întrebat la România TV când se poate reveni asupra plafonului peste care să se pună CASS în cazul pensiilor, de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.

”Data de la care se poate reveni asupra acestei măsuri este finalul anului 2026, dar cu certitudine această măsură este şi trebuie să fie una temporară şi nu permanentă, pentru că situaţia cu deficitul bugetar trebuie rezolvată şi trebuie să se atenueze acest deficit, încă de anul acesta, cu atât mai mult anul viitor, astfel încât să nu mai fie nevoie de această măsură şi neplăcută şi nedreaptă aş spune”, a spus el.

Ministrul a precizat, despre banii pe care i-au pierdut pensionarii, prin această măsură, că ”sumele erau în primul rând meritate, nici nu contează dacă erau mari sau mici, erau banii oamenilor”.

”Noi am considerat că plafonul trebuie să fie la o pensie de 4.000 de lei, plafonul peste care să se pună CASS. Asta ar fi făcut ca peste 790.000 de persoane în plus să nu plătească nici un leu pentru această taxă, însă, din păcate, n-am avut succes. Am încercat cu plafonul ăsta şi la indemnizaţia pentru mame, tot aşa în ideea de a proteja pe cei cu venituri reduse, pentru că dintr-o pensie mica, orice taxă este semnificativă, sau dintr-un venit mic”, a menţionat Manole.