Vârsta de pensionare ar trebui să scadă în România. Date îngrijorătoare de la Eurostat, puţini seniori vor apuca eşalonarea la Pilonul II

România avea în 2024 a doua cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană, de 76,6 ani. Media la nivelul Uniunii Europene este de 81,7 ani, în creștere cu 0,3 ani comparativ cu 2023, arată datele preliminare publicate de Eurostat.

În 15 state membre speranța de viață este mai mare decât media UE, pe primele locuri fiind Italia și Suedia (ambele cu 84,1 ani), urmate de Spania (84 de ani).

EXCLUSIV Florin Manole, anunţ de ultimă oră despre vârsta de pensionare, plata pe card şi softurile care se încăpăţânează să nu calculeze majorările: „Vechea conducere e vinovată”

La polul opus, cea mai mică speranță de viață din UE a fost înregistrată în Bulgaria (75,9 ani) și România (76,6 ani), scrie Agerpres.

Alte articole

Seniorii pierd 600 de lei la pensie! Inflaţia a ajuns deja la 10%, pensiile mai cresc, eventual, în 2027

Pensii 2025. Cât câștigă un pensionar special în România. Care este diferența dintre un veteran de război, un magistrat, un deținut politic și revoluționar

Totuși, comparativ cu situația de dinainte de pandemie, anul 2019, în 24 din cele 26 de state UE pentru care sunt disponibile date preliminare, speranța de viață a fost mai mare în 2024.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Lituania (1,1 ani) și Cehia, Letonia și România (un an în fiecare).

Țările de Jos au fost singurul stat membru în care speranța de viață a scăzut în 2024 comparativ cu 2019, cu 0,2 ani, în timp ce în Spania a rămas stabilă și a crescut foarte puțin, 0,1 ani, în Franța.

Florin Manole: PSD nu susţine creşterea vârstei de pensionare, pentru că pensia este un drept câştigat, după o viaţă de muncă şi de cotizare / Nu se ia în calcul aşa ceva, nu este niciun proiect şi nicio discuţie în legătură cu acest subiect

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat marţi, că PSD nu susţine creşterea vârstei de pensionare, pentru că pensia este un drept câştigat, după o viaţă de muncă şi de cotizare, el precizând că nu se ia în calcul aşa ceva, nu este niciun proiect şi nicio discuţie în legătură cu acest subiect.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a fost întrebat la Parlament dacă în coaliţie se ia în considerare majorarea vârstei de pensionare pentru toţi românii. ”Nu, nu se ia în calcul aşa ceva, nu este niciun proiect şi nicio discuţie în legătură cu acest subiect şi Partidul Social Democrat nu susţine creşterea vârstei de pensionare pentru că pensia este un drept câştigat, după o viaţă de muncă şi de cotizare, nu ceva ce poate sau trebuie să fie amânat, nu este vreun privilegiu”, a spus Manole.

El a dat asigurări că ”nu există nicio discuţie şi niciun proiect în legătură cu acest subiect”. Manole a arătat că se bucură că premierul a nuanţat în cursul acestei dimineţi declaraţia, ”spunând că această discuţie poate şi are loc în legătură cu pensiile ocupaţionale, discutând mai ales despre pensiile magistraţilor şi despre proiectul care este deja asumat de guvern, dar nu despre pensii în general”.

”Sunt aici ca să vă spun că, unu, Partidul Social Democrat nu susţine un astfel de demers, doi, nu există niciun proiect şi nicio discuţie în interiorul coaliţiei în legătură cu acest subiect şi trei, din motivele anterior exprimate, nu se va întâmpla aşa ceva. (..) Nu are sens să vorbim despre viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Cred că în acest moment este important să calmăm spiritele, să înţeleagă toţi cei care sunt aproape de vârsta de pensionare, după o viaţă de cotizare, că nu este niciun pericol în ceea ce priveşte perspectivele pentru ei şi nici pentru cei care urmează să lucreze în Europa”, a subliniat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii, anunţ oficial despre vârsta de pensionare: „PSD nu susţine acest demers, mă bucur că premierul Bolojan a nuanţat”

Guvernul a transmis, marţi, precizări, după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat, într-un interviu televizat, că, dacă nu creşti vârsta de pensionare, ”vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii”.

”Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare”, a transmis, marţi, Guvernul.

Potrivit oficialilor Executivului, ”în interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că ”avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa reală a muncii” şi ”că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare”.

”Din punctul meu de vedere, suntem în situaţia în care avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa reală a muncii. Şi pentru asta, că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare în aşa fel încât, în intervalul 50-65 de ani, populaţia care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi, pentru că nu are cine s-o înlocuiască”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1.

Puţini plătitori la Pilonul II din România vor putea încasa pensia dacă se menţine eşalonarea pe o perioadă de 10 ani

Proiectul de lege privind plata banilor din Pilonul II de pensii din România prevede schimbări majore în modul în care românii își vor putea retrage banii acumulați în acest sistem de pensii private obligatorii.

Astfel, la pensionare, beneficiarii nu vor mai putea să își retragă toată suma acumulată într-o singură tranșă, cum se întâmpla până acum. Vor putea retrage maxim 25% din valoarea activului personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică la începutul plății pensiei.

Restul de 75% din sumă va fi plătit lunar pe toată durata vieții sau printr-un sistem de plăți eșalonate pe o perioadă de minimum 10 ani, în funcție de alegerea beneficiarului: pensie viageră sau retragere programată.

Există o excepție pentru cei care au în cont o sumă mai mică decât echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari din sistemul public. Aceștia ar urma să poată încasa plata integrală sau în rate pe maximum 5 ani, așa cum s-a întâmplat până acum.

Plata pensiilor se va face prin intermediul unor fonduri de plată special create special cu acest scop, autorizate de ASF, care pot fi gestionate de societăți de administrare a investițiilor, societăți de asigurare de viață sau de administratorii fondurilor de pensii private.

Proiectul de lege prevede că nu vor exista comisioane pentru transferul banilor din fondurile de acumulare în cele de plată, iar beneficiarii vor putea alege furnizorul de la care vor primi pensia.

INS: Numărul mediu de pensionari a crescut în trimestrul II cu 18.000 de persoane, la 4,918 milioane persoane, faţă de trimestrul I 2025. Pensia medie lunară a urcat uşor la 2.932 lei în România

În trimestrul II al anului, numărul mediu de pensionari a fost de 4,918 milioane persoane, în creştere cu 18.000 de persoane faţă de trimestrul I 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Pensia medie lunară a fost de 2.932 lei, în creṣtere cu 0,5% faṭă de trimestrul precedent.

”În trimestrul II 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4.918.000 persoane, în creştere cu 18.000 persoane faţă de  trimestrul I 2025; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.562.000 persoane, în creştere cu 19.000 persoane faţă de trimestrul precedent; pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele brute plătite pentru pensiile tuturor categoriilor de  pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc. – plătite de casele de pensii) a fost de  2.932 lei, în creṣtere cu 0,5% faṭă de trimestrul precedent”, arată datele INS.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.813 lei, iar pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) a reprezentat 59,6% din câştigul salarial mediu net (59% în trimestrul precedent).

Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,5%.

 
Trimestrul II 2025 comparativ cu trimestrul II 2024

Comparativ cu trimestrul II al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 53.000 persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 37.000 persoane.

Pensia medie lunară şi pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 20,8%, respectiv cu 22,7%.

Trimestrul II 2025 comparativ cu trimestrul I 2025.

Numărul mediu de pensionari a fost în creştere cu 18.000 persoane faţă de trimestrul precedent, de asemenea numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în creştere cu 19.000 persoane.

Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,5% ṣi respectiv cu 0,1%.

Trimestrul II 2025

Pensionarii de asigurări sociale de stat deţin ponderea majoritară (92,8%) în numărul total de pensionari de asigurări sociale din România. Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă este preponderent (80%), urmaţi de beneficiarii pensiilor de urmaş cu o pondere de 9,5% şi de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8,3%.

În categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parţial, cu o pondere de 2,2% şi pensionarii cu pensii anticipate, a căror pondere a fost de 0,1%.

În România, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi în judeṭul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, respectiv la 13 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Vaslui. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.321 de lei (2.228 lei în judeṭul Botoşani, 2.265 lei în judeṭul Vrancea şi 2.281 lei în judeţul Giurgiu faţă de 3.549 lei în Municipiul Bucureşti, 3.505 lei în judeṭul Hunedoara ṣi 3.325 lei în judeṭul Braşov).

Din punct de vedere al numărului de pensionari, cei mai mulţi se regăsesc în categoria pensii pentru limită de vârstă (1.762.000 persoane bărbaţi şi 2.170.000 persoane femei), majoritatea fiind pensionari cu stagiu complet de cotizare, 1.451.000 persoane bărbaţi (82,3% din totalul bărbaţilor pensionari pentru limită de vârstă) respectiv 1.712.000 persoane femei (78,9% din totalul femeilor pensionare pentru limită de vârstă).

Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei este mai mică decât cea a bărbaţilor în cazul principalelor categorii de pensii, chiar şi pentru acele categorii de pensii pentru care numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaţilor. Astfel, în cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia aferentă femeilor a reprezentat 61,2% din cea a bărbaţilor, în cadrul acestei categorii înregistrându-se şi cea mai mare disparitate, în cazul pensiei medii pentru stagiu incomplet de cotizare, pensia medie a femeilor reprezentând doar 48,7% din cea a bărbaţilor.

Cele mai apropiate valori între pensiile femeilor şi bărbaţilor se regăsesc la categoria pensiei anticipate (3796 lei pentru femei faţă de 4.111 lei pentru bărbaţi).

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale, în trimestrul II 2025, a fost de 913.100 persoane, din care:

– 831.400 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 18,2% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat;

– 77.800 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 61,1% din totalul pensionarilor agricultori;

– 3.900 persoane din sistemul militar, reprezentând 1,8% din totalul pensionarilor militari.