Războiul din Ucraina se extinde, România este vizată direct. „NATO este în război cu Rusia”, anunţă Moscova

Războiul din Ucraina se extinde măcar declarativ. „NATO este în război cu Rusia”, a subliniat reprezentantul Kremlinului. „Este evident şi nu este nevoie de dovezi suplimentare”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Putin.

Potrivit acestuia, „NATO este implicată de facto în acest război” prin acordarea de sprijin direct şi indirect regimului de la Kiev.

„Garanţiile de securitate (pentru Ucraina) au rolul de a descuraja un potenţial adversar. Deci, ceea ce spunem este că, dacă se ajunge la un fel de pace, data viitoare când Rusia va încerca ceva împotriva Ucrainei, s-ar putea să intrăm în război cu Rusia”, declarase ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, citat de The Guardian.

Armata ucraineană a distrus un sistem de rachete rusesc în valoare de 40 de milioane de dolari

Alte articole

Serviciul de internet Starlink a picat pe toată linia frontului din Ucraina

Armata ucraineană a distrus un sistem de rachete rusesc în valoare de 40 de milioane de dolari

Purtătorul de cuvânt al lui Putin a acuzat Europa, pe de altă parte, că ignoră cauzele profunde ale crizei ucrainene şi împiedică astfel o soluţionare paşnică.  „Europenii împiedică cazul, europenii nu vor acorda atenţie cauzelor profunde ale crizei”, a subliniat el, după ce anunţase că negocierile cu Ucraina sunt practic blocate şi că nu există o dată pentru o viitoare nouă întâlnire directă.

Război în Ucraina: Rusia a pierdut 1.095.520 de soldaţi de la începutul invaziei din 2022

Rusia a pierdut aproximativ 1.095.520 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat, luni, Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei .

Numărul include 910 victime în rândul forţelor ruse în ultima zi. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.184 de tancuri, 23.269 de vehicule blindate de luptă, 61.698 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 32.784 de sisteme de artilerie, 1.488 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.217 sisteme de apărare aeriană, 422 de avioane, 341 de elicoptere, 59.409 drone, 28 nave şi bărci şi un submarin.

Ambasada Rusiei, despre incidentul cu drona: O provocare intenţionată a regimului de la Kiev, care încearcă să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse/ Reacţia ironică a Rusiei: MApN a descoperit alt OZN

Ambasada Rusiei în România susţine că incidentul cu drona intrată în spaţiul aerian românesc este „o provocare intenţionată a regimului de la Kiev”, care „încearcă disperat să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse. „Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spaţiul aerian al ţării şi s-a grăbit să anunţe că ar fi vorba de o dronă rusească”, afirmă Ambasada Rusiei în România. În legătură cu convocarea ambasadorului Rusiei la MAE, Ambasada Rusiei precizează că protestul părţii române, care l-a convocat la MAE pe ambasadorul rus la Bucureşti, „a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat”, având în vedere „lipsa unei confirmări obiective a provenienţei ruseşti a aparatului zburător”.

„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spaţiul aerian al ţării şi s-a grăbit să anunţe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite „protestul ferm” al autorităţilor române”precizează Ambasada Rusiei într-un comunicat de presă.

Sursa citată menţionează că, în cursul discuţiei, „niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spaţiul aerian român nu a primit un răspuns concret şi convingător”.

„Având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienţei naţionale a aparatului zburător, protestul părţii române a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat”, menţionează comunicatul.

Potrivit aceleiaşi surse, ambasadorul a subliniat că „toate circumstanţele” indică faptul că, „în realitate, a avut loc o provocare intenţionată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eşec militar inevitabil şi de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât şi a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse”.

Ministerul Apărării Naţionale a informat, sâmbătă seară, că două aeronave de luptă F16 din Baza 86 Aeriană Feteşti au decolat la ora 18.05 pentru monitorizarea situatiei aeriene la graniţa cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre şi după ce Forţele Aeriene au interceptat o dronă în spaţiul aerian naţional.  Moşteanu a precizat că este vorba despre „o dronă rusească” şi  că România „îşi apără spaţiul aerian” şi „rămâne vigilentă în faţa agresiunii ruseşti”.

Citește și: Ministrul Apărării, despre drona rusească intrată în spaţiul aerian românesc: „Piloţii au avut aprobare să o doboare!”/ Ambasadorul Moscovei, convocat la MAE, furie în Ucraina: „Mulțumesc pentru nimic, România!”

ISU Tulcea a emis două mesaje RO-Alert despre psobilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, fiind îndemnaţi să adopte măsuri de protecţie.

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a afirmat că a discutat cu „colegii” implicaţi în operaţiunea de sâmbătă seară, chiar şi cu pilotul care a condus formaţia de aeronave F-16 ridicate de la sol după ce o dronă rusească a pătruns neautorizat în spaţiul naţional.

Potrivit lui Moşteanu, piloţii „au avut autorizarea să doboare drona”, însă atunci când au avut „contact direct au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul”.

„E o decizie de profesionalism şi responsabilitate”, a punctat Moşteanu. Ministrul a precizat că aprobarea doborârii dronelor „este dată de comandantul militar al operaţiunii”.

Kremlinul îl contrazice pe Trump şi spune că nu vede niciun progres în direcţia unui summit Rusia-SUA-Ucraina

În prezent nu se înregistrează progrese în organizarea summitului Rusia-SUA-Ucraina, a declarat luni secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, contrazicându-l astfel pe preşedintele american Donald Trump, care afirmase că acest summit trilateral ar putea avea loc în curând, relatează TASS.

„Nu, nu există niciun progres până în prezent”, a declarat Peskov, comentând declaraţia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia summitul dintre Rusia, SUA şi Ucraina va avea loc „relativ curând”.

Anterior, Trump şi-a exprimat opinia că discuţii între liderul rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vor avea loc relativ curând în cadrul unei reuniuni trilaterale cu SUA. „Vom rezolva această problemă într-un fel sau altul, dar relativ curând”, le-a spus Trump jurnaliştilor din grupul de presă al Casei Albe, întrebat fiind când s-ar putea întâlni Putin şi Zelenski.

Peskov susţine că Rusia vrea o soluţie paşnică pentru conflictul din Ucraina şi a pus vina, în schimb, pe europeni şi pe Kiev că ar împiedica o reglementare.

Moscova rămâne deschisă la o soluţie paşnică pentru Ucraina, dar „din partea Kievului procesul este frânat în mod artificial”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin.

De asemenea, europenii împiedică soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina, susţine el, pentru că „europenii nu intenţionează să acorde atenţie cauzelor principale ale crizei”. Cu alte cuvinte, Kievul şi europenii nu sunt dispuşi să accepte condiţiile ultimative şi inflexibile ale Moscovei în ceea ce priveşte cedarea de teritorii ucrainene.

Peskov a confirmat că există „o pauză” în procesul de negociere dintre Rusia şi Ucraina. „Într-adevăr, am spus că există o pauză. Această pauză este evidentă”, a comentat el.

Peskov a acuzat Kievul că nu dă dovadă de flexibilitate şi disponibilitate „de a începe discuţii serioase” privind soluţionarea conflictului. Apelurile Kievului la o întâlnire imediată a liderilor sunt menite „să producă un efect emoţional”, susţine purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Întâlnirea în sine, dacă ar avea loc fără pregătire prealabilă, ar fi absolut inutilă”, a arătat el.

Purtătorul de cuvânt a mai spus că NATO se află de facto în război cu Rusia. „Este evident şi nu este nevoie de dovezi suplimentare”, a punctat el, invocând ajutorul pe care îl acordă Ucrainei.

Preşedintele SUA, Donald Trump, îşi exprimase îndoiala cu privire la posibilitatea unor discuţii directe între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderul rus Vladimir Putin, din cauza ostilităţii personale profunde dintre cei doi. Vorbind jurnaliştilor înainte de a pleca spre Washington de la clubul său de golf din New Jersey, Trump s-a lăudat duminică încă o dată că a reuşit să oprească şapte războaie, dar a recunoscut şi că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât se aştepta. „Am crezut că va fi uşor pentru mine, dar s-a dovedit a fi dificil”, a recunoscut el. Trump a pus vina pe profunda animozitate personală dintre Putin şi Zelenski, apreciind că este principalul obstacol în calea păcii.

„Ura dintre Zelenski şi Putin este de neînţeles”, a comentat Trump. Această evaluare l-a determinat să pună la îndoială eficienţa unor discuţii directe între Kiev şi Moscova. Întrebat dacă crede că astfel de negocieri sunt posibile, Trump a răspuns: „Nu ştiu. Cred că va trebui să vorbesc eu cu toţi”. Când a fost întrebat când ar putea avea loc o astfel de discuţie, preşedintele SUA a dat un răspuns vag, spunând că s-ar putea întâmpla „relativ curând”. Presat în continuare să spună dacă următorul pas ar putea fi un summit trilateral, Trump a spus că formatul nu contează. „Vor fi discuţii, indiferent dacă le numiţi summit sau doar o întâlnire, nu contează, dar probabil că va trebui să mă implic. Se urăsc atât de mult, încât aproape nu pot vorbi. Sunt incapabili să comunice între ei”, a conchis el.