Când se schimbă banii în România, anunţul oficial de la BNR despre trecerea la euro. Scandal uriaş mistico-religios în Bulgaria din cauza euro

Monedele euro românești vor înlocui leul o dată ce România va intra în zona euro, cel mai devreme în 2029.România ar putea trece la Euro în 2029, în funcție de progresele realizate. Raportul Comisiei Europene din 2024 indică mai multe deficiențe care împiedică țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență.

Cu toate acestea, România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii.

„Creșterea veniturilor, extinderea infrastructurii și consolidarea instituțiilor economice au contribuit la îmbunătățirea calității vieții și la crearea unor oportunități mai largi. Totuși, pentru ca acest parcurs să fie sustenabil și ireversibil, este esențial să înțelegem nu doar oportunitățile, ci și vulnerabilitățile inerente economiilor emergente.”, notează Leonardo Badea, într-o analiză publicată de www.studiifinanciare.ro.

În debutul materialului,oficialul BNR mai multe tipologii de procese de convergență. „Când discutăm despre dezvoltarea unor economii, trebuie să distingem diferite circumstanțe în care acest proces de dezvoltare se realizează. Pe de o parte, avem economii emergente care se dezvoltă în cadrul unei uniuni economice, așa cum este cazul unor țări din Europa Centrală și de Est, care au aderat la blocul comunitar. Aceste economii sunt considerate a fi mici/medii, deschise și vulnerabile financiar. Pe de altă parte, există exemplul “tigrilor asiatici” – Coreea de Sud, Thailanda sau Indonezia –, economii mici/medii deschise și vulnerabile financiar, care în anii ’80–’90 au înregistrat creșteri economice accelerate, susținute de investiții masive și exporturi dinamice, fără a face parte dintr-o uniune economică. De exemplu, țările din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) sunt în general considerate economii emergente, dar cu diferențe între ele de dimensiune, dinamică și context. Însă China, a doua economie a lumii, are un PIB mai mare decât multe economii avansate, precum cele din grupul G7. Nu în ultimul rând, țări pe care astăzi le considerăm a fi avansate, la un moment au fost emergente sau în curs de dezvoltare. Exemple în acest sens ar putea fi Japonia sau Germania, care, după cel de-al Doilea Război Mondial, au cunoscut procese de dezvoltare majoră, însoțite de rate importante de creștere economică.”, notează Badea.

Alte articole

BNR sună alarma! Datoria externă a României a urcat în iulie cu 8 miliarde de euro – record istoric! Suma este aproape jumătate din creditul luat în criza economică din 2009!

Consilierul lui Mugur Isărescu e sigur că CCR nu va bloca reforma pensiilor speciale. ”Este o problemă de echilibru social, care nu poate fi tolerată la nesfârșit”

AICI, întreaga analiză, care poate fi și un răspuns la întrebarea „când vom putea visa la euro?”, în contextul în care fără o convergență reală spre nivelul din UE adoptarea monedei (oricum acum departe chiar și nominal) ar face mai mult rău

În concluziile materialului pe care îl puteți urmări mai sus, Badea revine la o temă pe care a mai tratat-o și în alte materiale, anume riscurile de cădea în capcana venitului mediu și nevoia de a ne schimba modelul de dezvoltare.

„Pentru România, mai mult decât pentru alte țări est-europene, capcana venitului mediu este amplificată de deficitele gemene, ceea ce face necesară trecerea spre un model de creștere bazat pe disciplină fiscală și bugetară, inovație, transfer tehnologic și reguli clare care stimulează antreprenoriatul. Adevărata provocare pentru o țară emergentă este curajul de a-și schimba modelul de dezvoltare, iar pentru aceasta nu trebuie ratată oportunitatea oferită astăzi de inovație, transformarea digitală a produselor și proceselor și utilizarea inteligenței artificiale pentru creșterea productivității și a competitivității. Avem nevoie de cât mai multe companii inovatoare și de centre de excelență în cercetare și inovare. Avem nevoie de toate resursele naționale de capital uman și de o înțelegere cât mai răspândită în societate și în mediul de afaceri a importanței acestui proiect de țară. Conjunctura actuală permite țărilor emergente pregătite, determinate și consecvente să parcurgă mai rapid anumite etape de dezvoltare. În același timp însă, există și riscul de a rămâne doar consumatori de tehnologie, nu creatori, ceea ce ar încetini procesul de convergență.”, arată oficialul BNR

În acest context, concluzionează Badea, avem nevoie de o srategie care să meargă dincolo de calculul economic, de măsuri care să ducă la o transformare a societății în ansamblul său.

„În logica dezvoltării, țările emergente trebuie să privească dincolo de calculul economic, către o adevărată metamorfoză, prin înlocuirea unei viziuni limitative a imitării experiențelor și a modelelor cunoscute cu o nouă paradigmă care să le configureze viitorul. Pentru creștere sustenabilă, este necesară asumarea realizării tranziției către o societate care să încurajeze inovația și dezvoltarea de soluții tehnologice noi, tocmai pentru a evita blocarea într-un ritm lent de dezvoltare. Dar această metamorfoză nu implică doar noi tehnologii, ci și transformarea instituțiilor, a proceselor și a mentalităților. Pentru țările aflate în capcana veniturilor medii nu doar capitalul este primordial, ci și formarea unei culturi a creativității, a inovării și a încrederii. În lipsa acesteia, riscul captivității într-o zonă de stagnare crește semnificativ. Așadar, tranziția necesară reclamă confruntarea cu mentalități și interese încă adânc înrădăcinate, pentru o schimbare profundă de viziune prin conștientizarea necesității de a schimba modelul de dezvoltare pe de o parte, și, pe de altă parte, prin concentrare pe inovație ca motor al creșterii. Noul val al revoluției tehnologice nu mai este doar o schimbare de mijloace de producție, ci o redefinire a felului în care societățile își creează valoarea, iar pentru economiile emergente oportunitatea este mai mare ca oricând.”, scrie Leonardo Badea.

Aderarea la euro aduce panică în Bulgaria, după o teorie propagată de un grup religios despre bancnota de 50 de euro

Demonul de pe bancnota de 50 de euro FOTO Reddit
Înainte de aderarea la zona euro, Bulgaria se confruntă cu un val de zvonuri lansat pe rețelele sociale de un grup de persoane religioase, conform cărora bancnota de 50 de euro ar înfățișa un demon dacă este pliată într-un anumit fel.

Un purtător de cuvânt al Băncii Centrale Europene a dat asigurări că imaginile unui presupus diavol sau demon, care pot apărea atunci când bancnota de 50 de euro este pliată, nu fac parte în niciun fel din designul sau conceptul monedei.

Designul seriei actuale se bazează pe tema „epoci și stiluri”, de aceea bancnotele de 50 de euro din ambele serii înfățișează feronete și uși, simbolizând spiritul european de deschidere și cooperare. Podurile de pe verso simbolizează comunicarea dintre popoarele Europei, precum și dintre Europa și restul lumii, accentuată și mai mult de reprezentarea geografică a Europei.

„Alte imagini care pot apărea atunci când bancnotele sunt pliate într-un anumit fel sunt neintenționate și nu au nicio legătură cu designul lor”, a spus acesta, conform Antena 3 CNN.

Pe rețelele de socializare circulă sugestii și teorii ale conspirației conform cărora chiar și plasarea a două bancnote de 100 de euro una lângă alta creează o imagine satanică.

Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Moneda unică a fost introdusă în 1999 ca monedă de cont și a început să circule sub formă de bancnote și monede la 1 ianuarie 2002. Euro este moneda oficială a Austriei, Belgiei, Croației, Ciprului, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Olandei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei. Croația a fost ultima țară care a aderat la zona euro, introducând moneda comună la data de 1 ianuarie 2023.

Se schimbă banii, BNR va tipări euro până la final de 2025. Ce riscuri aduce pentru români trecerea la moneda europeană

România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat recent Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii.

„În ceea ce priveşte procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroşi să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naţionale a României, RA Imprimeria BNR şi RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităţilor tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro.

Se schimbă banii. Decizia a fost luată, populaţia este panicată de efectele imediate, deşi vor primi leafa în euro

Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârşitul acestui an, în urma unor investiţii ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puţin. Din punct de vedere tehnic, vom avea capacitatea de imprimare a biletelor de bancă euro, la standardele foarte înalte cerute de Banca Centrală Europeană.

La rândul său, Monetăria Statului deţine infrastructura tehnologică şi competenţele profesionale necesare pentru desfăşurarea activităţilor de producţie a monedei euro, în conformitate cu cerinţele şi standardele impuse de autoritatea monetară europeană“, a spus Cristian Popa.

România nu îndeplinește niciun criteriu cerut pentru aderarea la zona euro

„În ceea ce priveşte procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroşi să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naţionale a României, RA Imprimeria BNR şi RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităţilor tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârşitul acestui an, în urma unor investiţii ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puţin. Din punct de vedere tehnic, vom avea capacitatea de imprimare a biletelor de bancă euro, la standardele foarte înalte cerute de Banca Centrală Europeană. La rândul său, Monetăria Statului deţine infrastructura tehnologică şi competenţele profesionale necesare pentru desfăşurarea activităţilor de producţie a monedei euro, în conformitate cu cerinţele şi standardele impuse de autoritatea monetară europeană”, a declarat pentru Agerpres un alt membru important al BNR, Cristian Popa.

Mircea Coșea explică de ce au reușit bulgarii să treacă la euro

Mircea Coșea, profesor de economie, a explicat, într-un interviu pentru DC News, ce ar însemna trecerea României la moneda euro, după ce Bulgaria a decis adoptarea monedei euro de la 1 ianuarie 2026.

„Este necesar să trecem la euro, în mod sigur, pentru că suntem în sistemul Uniunii Europene care, până la urmă, va trebui să fie reprezentat în toate țările de această monedă. Pe de altă parte, mi se pare că deocamdată suntem într-un stadiu mai mult de pregătire, fiindcă nu sunt îndeplinite condițiile. S-a mai încercat o astfel de pregătire acum vreo 10 ani, când BNR formase un fel de comitet.

Bulgaria a trecut la euro pentru că avea un sistem mult mai favorabil de trecere la euro, în condițiile în care nu are bancă națională. Bulgaria lucrează pe un sistem adoptat de la Germania încă din 1990. Banca Națională a României este, însă, un element care trebuie să acționeze rapid și să pregătească tranziția“, a spus, pentru DC News, Mircea Coșea.

Când ar putea adera România la Zona Euro. Explicațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

România a îndeplinit condiţiile de aderare la moneda Euro prin 2013-2015, dar a renunţat la orizontul de timp în momentul în care nu a mai fost respectată ţinta fiscal-bugetară, iar asta a fost o decizie politică, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, ultima şedinţă privind adoptarea monedei euro a fost în 2018, la Academia Română, iar discuţiile pe această temă mai pot fi reluate peste 5-7 ani.

Se schimbă banii! Ce se întâmplă cu salariile și pensiile românilor când vom trece la moneda euro. Exemplul Bulgariei trebuie privit cu atenție

„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă.

S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, România ar putea f pregătită să tipărească euro până la finalul anului şi dacă mai există vreun orizont de timp la care România va adopta moneda UE.

Potrivit acestuia, în 2018, BNR nu a mai vrut să colaboreze. „În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă cinci sau şapte ani, înseamnă că peste cinci sau şapte ani mai discutăm”, a precizat Isărescu, în conferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Mircea Coșea: avantaje și dezavantaje cu trecerea la euro

Economistul a vorbit și despre avantajele și dezavantajele pe care le presupune trecerea la moneda euro, dând exemplul Greciei din urmă cu mai bine de un deceniu, când țara din sudul Europei a intrat în incapacitate de plată.

„Eu cred că în acest moment nu ar fi bine pentru România să treacă la euro, deoarece trecem printr-o situație complicată, lipsită de orice predictibilitate. Având în vedere că toate efectele politicii valutare Trump vor afecta Europa, sunt condiții în care o monedă națională este mai flexibilă și mai ușor de adaptat acestor condiții decât cei care sunt în zona euro.

În plus, dacă lucrurile vor continua să meargă atât de prost în România, cum au început să meargă din cauza aplicării acestui pachet de austeritate și țara noastră va fi în apropierea unei faze de incapacitate de plată – nu vreau să ajungem acolo – atunci, inexistența euro duce la o problemă foarte complicată, pentru că acum vreo 12 ani, când Grecia a intrat în incapacitate de plată, Banca Centrală Europeană (BCE) a salvat-o pentru că era în zona euro. Dacă nu ești în zona euro, Banca Centrală Europeană nu poate să intervină. Ăsta e un aspect negativ. Trecerea României la euro nu o văd mai devreme de trei până la cinci ani“, a conchis profesorul de economie Mircea Coșea.

România nu îndeplinește niciun criteriu cerut de UE pentru aderarea la zona euro

Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și sub numele de criteriile de la Maastricht, sunt standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro. Aceste criterii vizează stabilitatea economică și financiară a viitorilor membri ai zonei euro și includ:

1. Stabilitatea prețurilor:

Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai bune trei state membre cu cea mai stabilă inflație.

2. Sănătatea finanțelor publice:

Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.

3. Stabilitatea cursului de schimb:

Moneda națională trebuie să participe la Mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, cu fluctuații limitate față de euro.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung:

Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzilor din cele mai bune trei state membre cu stabilitate a prețurilor.

5. Convergența juridică:

Legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, inclusiv principiile independenței băncilor centrale.

Aceste criterii sunt menite să asigure o integrare economică și monetară stabilă și coerentă în zona euro.

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

În plus, România nu participă, în prezent, la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), condiție esențială pentru adoptarea monedei euro. De asemenea, legislația națională rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale și integrarea deplină a Băncii Naționale în Eurosistem, potrivit Raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2024.