Ilie Bolojan, tot mai singur în Guvern. Vicepremierul Tanczos Barna NU este de acord cu majorarea TVA. Ce spune vicepremierul de noi taxe şi impozite

Vicepremierul Tanczos Barna merge pe aceeaşi linie cu preşedintele Nicuşor Dan şi nu este de acord cu majorarea TVA sau de impunerea unor noi taxe şi impozite. Anunţul este făcut chiar înaintea unei şedinţe a Coaliţiei care se desfăşoară cu demisia premierului Ilie Bolojan pe masă

„Din punctul nostru de vedere, pachetul de măsuri fiscale este terminat, nu vorbim de alte creșteri de taxe și impozite în perioada următoare. (…) Urmează partea de administrație locală unde nu am avut înțelegere în coaliție, dar în cel mai scurt timp posibil să îl eliminăm și pe acela și trebuie să creăm un stat mai suplu. În cazul serviciilor publice, nu vreau să vorbim acuma de servicii suplimentare, adică trebuie să oferim aceleași servicii la un cost mai redus. Asta înseamnă un stat mai suplu, să reducem cheltuielile salariale în sistemul de stat”, a spus vicepremierul.

Ministrul Finanțelor: TVA nu va crește momentan. Rectificarea bugetară și deficitul discutate cu CE. Creșterea inflației este temporară

Tanczos Barna explică de ce nu este de acord cu majorarea TVA în domeniul Horeca. „Eu personal sunt un adversar înverșunat în ce privește majorarea TVA în Horeca. (…) Am susținut de la bun început că ar fi un avantaj competitiv pierdut sau un dezavantaj uriaș pentru Horeca din România dacă am fi la o cotă de TVA standard. Această situație poate fi menținută cu cota redusă susținută doar dacă merg bine încasările și în Horeca. Este un an greu în Horeca, deci e o provocare importantă și pentru sector, dar și pentru Guvern ca să mențină această cotă redusă”, a mai spus Barna.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre măriri de taxe, concedieri, criză, burse și CASS: „Nu mai avem aceleași sume de bani” INTERVIU TEXT

Premierul Bolojan, despre taxe şi impozite: „Dacă scad cheltuielile, nu va fi nevoie de majorări”

„Nu luăm în considerare creșteri suplimentare de taxe”, spune consilierul premierului.  Într-o intervenție la Digi24, consilierul premierului Ilie Bolojan, economistul Ionuț Dumitru, a confirmat că nu vor fi creșteri suplimentare de taxe în perioada următoare.

„În momentul de față cred că trebuie să așteptăm să vedem care este impactul pachetului fiscal numărul 1, adică ce s-a decis acum ceva timp și a intrat în vigoare după 1 august, creșterea TVA, creșterea de accize. Mai sunt ceva creșteri de taxe de la începutul anului viitor, impozit pe proprietate, dar în esență, în momentul de față cred că trebuie văzut care este impactul acestor măsuri care s-au implementat deja și sperăm că efectele vor fi cele anticipate.

Și în mod normal n-ar trebui să mai luăm în discuție în perioada următoare creșteri de taxe, pentru că au crescut destul de semnificativ anumite taxe, în special în zona consumului. Și atunci trebuie să vezi care sunt efectele și în mod normal, calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul bugetar în zona lui 6% așa cum ar trebui, conform angajamentelor pe care România și le-a asumat. Deci, nu ar trebui să ne gândim la creșteri suplimentare de taxe în momentul de față și să vedem cum reacționează economia la măsurile care s-au luat deja”, a declarat Ionuț Dumitru.

Ionuţ Dumitru: În mod normal, în perioada următoare, n-ar trebui să mai luăm în discuţie creşteri de taxe, pentru că au crescut destul de semnificativ, în special în zona consumului/ Ce spune despre deficitul bugetar şi inflaţie

Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că, „în mod normal”, în perioada următoare nu ar trebui să mai fie luate în discuţie creşteri de taxe, dat fiind că deja au crescut „semnificativ” anumite taxe, în special în zona consumului. Dumitru adaugă că trebuie văzut impactul pachetului fiscal 1, intrat în vigoare de la 1 august. ”Sperăm că efectele vor fi cele anticipate. (…). Calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul bugetar în zona lui 6%, conform angajamentelor pe care România şi le-a asumat”, a punctat economistul.

Ionuţ Dumitru a fost întrebat, marţi, la Digi24 dacă românii ar trebui să se aştepte în perioada următaore la noi creşteri de taxe, economistul spunând că în momentul de faţă trebuie văzut care este impactul pachetului fiscal 1, intrat în vigoare după 1 august.

Consiliul Concurenţei anunţă cu cât au crescut preţurile înainte de renunţarea la plafonare/ Ministrul Agriculturii: Inflaţia va urca la 15%

„În momentul de faţă, trebuie să aşteptăm şi să vedem care este impactul pachetului fiscal numărul 1, cu măsuri care au intrat în vigoare după 1 august, creşterea de TVA, creşterea de accize, mai sunt ceva creşteri de taxe de la începutul anului viitor, impozitele pe proprietate, dar în esenţă, în momentul de faţă, cred că trebuie văzut care este impactul acestor măsuri implementate deja şi sperăm că efectele vor fi cele anticipate”, a afirmat Dumitru.

Economistul a adăugat că, „în mod normal”, n-ar trebui să se mai ia în discuţie, în perioada următoare, creşteri de taxe, în condiţiile în care au crescut deja „semnificativ” anumite taxe, mai ales în „zona cosnumului”, aşa încât ar trebui să fie suficiente măsurile luate pentru a aduce deficitul bugetar „în zona lui 6%”, aşa cum România şi-a asumat.

„În mod normal, în perioada următoare, n-ar trebui să mai luăm în discuţie creşteri de taxe, pentru că au crescut destul de semnificativ anumite taxe, în special în zona consumului, şi atunci trebuie să vezi care sunt efectele. Calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul budgetar în zona lui 6 %, aşa cum ar trebui, conform angajamentelor pe care România şi le-a asumat. Deci, nu ar trebui să ne gândim la creşteri sublimentare de taxe în momentul de faţă şi să vedem cum reacţionează economia la măsurile care s-au luat deja”, a declarat Ionuţ Dumitru.

Economistul a explicat că efectele măsurilor luate se vor vedea „după ce se vor publica datele, la sfârşitul lunii octombrie”.

În legătură cu valoarea cea mai amre a inflaţiei în acest an, Ionuţ Dumitru a explicat că, potrivit prognozei BNR, spre exemplu, „se aşteaptă ca vârful să fie undeva septembrie – octombrie”, după care inflaţia îşi va relua „trendul descendent”, iar anul viitor ar trebui să fie o scădere „destul de rapidă” a inflaţiei, odată cu atenuarea efectelor creşterii de TVA.

„Sigur că pentru câteva luni de zile inflaţia va sta la un nivel destul de ridicat, probabil pe la 9 şi ceva, spre 10%. Cu datele pe care le avem acum, cu estimările pe care şi BNR le-a făcut, e cumva de anticipat că inflaţia se va domoli spre finalul anului şi, începând cu octombrie-noiembrie, să vedem o tendinţă dezinflationistă care iniţial va fi una moderată, după care se va accentua odată ce aşa-numitele efecte de bază îşi vor face simţit efectul, iar anul viitor ar trebui să avem o scădere destul de rapidă a inflaţiei odată ce efectele creşterii de TVA se vor atenua şi vor dispărea la un moment dat în inflaţie anuală”, a explicat economistul.

Întrebat dacă pentru anul 2027 ar putea fi scăzute taxele, Ionuţ Dumitru a răspuns: „Haideţi să vedem de la ce situaţie am plecat. Am plecat cu un deficit bugetar de 9 şi ceva la sută din PIB, 9,3% din PIB anul trecut, un feicit uriaş, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Ca să ne dăm seama de cât de gravă este problema bugetară, trebuie să ne uităm şi la resursele pe care statul român le încasează. Când încasezi în jur de 28% din PIB, din taxe şi impozite şi peste asta faci un deficit de 9 şi ceva la sută, e ca şi cum lună de lună ai venituri de 100 şi te împrumuţi încă 30 şi ceva pentru a finanţa cheltuielile de 130 şi ceva. Aşa ceva nu poţi să susţii”, a afirmat Dumitru.

Economistul a precizat că situaţia cu bugetul este „foarte complicată”, iar „ecuaţia bugetară” este „extrem de complicată”.

„Nu te poţi aştepta ca soluţiile să fie unele miraculoase. Nu există soluţii miraculoase, trebuie să spunem oamenilor realitatea în care ne aflăm. Soluţiile sunt unele dureroase pentru societate în ansamblul ei, dar ele sunt obligatorii. Să ai o ajustare treptată a deficitului bugetar, nici să bruschezi economia să o împingi în recesiune, dar, în mod cert, când pleci de la un deficit bugetar atât de mare, unul uriaş, să nu ne ferim de acest termen, avem o cale lungă de parcurs în termeni de ajustare fiscală, dar cu măsuri bine cântărite şi implementate gradual şi raţional, cred că putem evita recesiunea şi putem să avem o însănătoşire a finanţelor publice, că de fapt despre asta este vorba, să readucem starea finanţelor publice într-o zonă pe care o putem susţine”, a argumentat Dumitru.

Potrivit economistului, la deficite de 9 şi ceva la sută, „pericolul este uriaş”.

„Datoria publică creşte extrem de repede, vedem că prognozele arată că, chiar şi cu un scenariu în care deficitul scade în anii următori, datoria publică continuă să crească. Asta va însemna o constrângere suplimentară pe care o vom avea în buget, pentru că o datorie publică mai mare înseamnă dobânzi la datoria publică mai mari care îngustează spaţiul bugetar. Pentru că, uitaţi-vă, cu dobânzile ne ducem în zona de 3% din PIB, eram pe la 1 şi ceva la sută din PIB acum câţiva ani de zile, ne ducem la 3% din PIB, ori cheltuiala cu dobânzile este o cheltuială obligatorie în buget, care îngustează şi mai mult spaţiul bugetar pe care îl aveam, care era inexistent, pentru că trebuie să reducem deficitul bugetar, dar dobânzi mai mari de plătit îţi împovărează şi mai mult situaţia în care te afli”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Economistul Ionuţ Dumitru: Cu datele pe care le avem în momentul de faţă, cu cifrele pe care le-am văzut la statistică până acum, sunt premise ca economia să evite recesiunea. Ce spune despre creşterea economică

Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că, potrivit datelor existente până acum, „sunt premise ca economia să evite recesiunea”. În ceea ce priveşte creşterea economică, Dumitru a spus că aceasta va fi „destul de modestă” anul acesta şi cu „o uşoară accelerare” anul viitor, dar aceşti ani vor consemna creşteri economice „mai mici” decât cele din „ultimele două decenii”.

Consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, Ionuţ Dumitru, a fost întrebat, marţi, la Digi24, dacă România poate evita intrarea în recesiune, el răspunzând că, economist fiind, se fereşte să dea „evaluări foarte tranşante”, dar că, din datele de până acum, reiese că sunt premise ca acest lucru să fie evitat.

„Ca economist, mă feresc să dau evaluări foarte tranşante, pentru că nimeni nu deţine adevărul absolut atunci când discutăm de prognoze. Nu avem certitudini cu privire la viitor, asta cred că trebuie să fim conştienţi, dar cu datele pe care le avem în momentul de faţă, cu cifrele pe care le-am văzut la statistică până acum, sunt premise, aş spune, ca economia să evite recesiunea”, a afirmat Dumitru.

În ceea ce priveşte creşterea economică, Dumitru a spus că, „cel mai probabil”, „economia va avea o creştere destul de modestă anul acesta”, cu o „uşoară accelerare” anul viitor.

”Probabil şi anul acesta, şi anul viitor vor consemna creşteri economice mai mici decât cele cu care ne-am obişnuit în ultimile două decenii”, a punctat economistul.

El a menţionat că anul acesta, va fi o creştere economică „între 0 şi 1%”, o cifră „destul de realistă”, ca „dinamică economică”, iar anul viitor „probabil o uşoară accelerare faţă de anul acesta”.

„Dar trebuie să trecem în primul rând acest hop al ajustărilor fiscale pe care le-am implementat, începând cu 1 august, ajustări dureroase, dar obligatorii, strict necesare, pentru că nu există alternativă la aşa ceva, nu poţi să vinzi iluzii că se poate, printr-o soluţie miraculoasă, să eviţi măsurile acestea nepopulare, dar, odată ce măsurile implementate îşi vor face efectele şi deficitul intră pe o traiectorie de scădere, încrederea pieţelor financiare, încrederea agenţiilor de rating, a Comisiei Europene şi a investitorilor, la modul general, a agenţilor economici, ar trebui să se refacă şi să vedem o revenire a optimismului care să accelereze un pic creşterea economică în anii următori.

Despre deficitul bugetar de anul acesta, economistul a spus că „o ţintă realistă” ar fi „uşor peste 8%”, după rectificarea bugetară.

„În perioada următoare, cu o rectificare bugetară, la cum arată lucrurile în momentul de faţă, aş spune că o ţintă realistă ar fi una uşor peste 8%, în condiţiile în care era clar că ţinta iniţială de 7% asumată pentru anul acesta nu era fezabilă de la bun început, iar măsurile care s-au luat, trebuie să o recunoaştem, s-au luat cu întârziere destul de mare, întrucât calendarul electoral a complicat foarte mult situaţia, până s-a format coaliţia, până s-au agreat măsurile, până s-au implementat, durează. Nu sunt măsuri care să producă efecte peste noapte şi atunci, până la finalul anului, nu cred că se mai pot implementa măsuri suplimentare faţă de cele care s-au luat deja, decât un control mai exact al cheltuierilor până la finalul anului, până la urmă, ceea ce poţi controla, cât de cât, este partea de cheltuieli, dar şi acolo sunt multe cheltuieli obligatorii, nediscreţionare, cum sunt salariile, pensiile, asistenţa socială, dobânzile, care sunt obligatorii, partea de cheltuieli la care mai poţi, să zicem, ajusta ceva, e destul de mică şi de aceea nu cred că deficitul poate să scadă sub 8% anul acesta”, a explicat Ionuţ Dumitru.

Economistul a menţionat că miza este, „mai degrabă”, anul 2026, când acel obiectiv de circa 6% deficit bugetari „trebuie neapărat atins”.

”Cu măsurile implementate, cred că, dacă ele îşi vor produce efectele scontate, avem şanse mari să atingem acest obiectiv de circa 6% deficit bugetar anul viitor”, a conchis Ionuţ Dumitru.

Tanczos Barna: Procedurile de reducere a cheltuielilor şi de creare a unui stat mai suplu trebuie finalizate cât mai rapid, iar în următoarele săptămâni este esenţial să discutăm despre iniţiative care pot susţine economia şi relansarea creşterii economice

Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat, marţi, că procedurile de reducere a cheltuielilor şi de creare a unui stat mai suplu trebuie finalizate cât mai rapid, iar apoi trebuie găsite soluţii pentru a susţine economia şi a stimula creşterea economică.

”Antreprenorii din România înţeleg foarte bine problemele generate de deficitul bugetar şi reconfirmă că situaţia actuală, deşi dificilă, nu reprezintă o criză economică. Măsurile luate de Guvern au păstrat România în categoria ţărilor recomandate investitorilor”, a scris, marţi, pe Facebook, vicepremierul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, ”procedurile de reducere a cheltuielilor şi de creare a unui stat mai suplu trebuie finalizate cât mai rapid, iar în următoarele săptămâni este esenţial să discutăm despre iniţiative care pot susţine economia şi relansarea creşterii economice”.

”Trebuie să venim cu soluţii pentru IMM-uri, pentru a atenua efectele generate de eliminarea plafonării preţului la energie”, a mai transmis vicepremierul.

De asemenea, Tanczos Barna consideră că creditul fiscal pentru investiţii în domeniul cercetării şi inovării şi pentru investiţii noi poate stimula mediul de afaceri.

”Antreprenorii din România consideră Uniunea Europeană o ancoră stabilă pentru mediul de afaceri autohton, un aspect care constituie o bază solidă pentru pasul următor: extinderea pe pieţele externe, un demers ce trebuie susţinut prin programe ţintite”, a adăugat vicepremierul.

Tanczos Barna a precizat că a abordat aceste idei şi în cadrul unui eveniment la care a participat marţi alături de mai mulţi antreprenori.

Bolojan își ține demisia la vedere. Coaliția merge la Cotroceni, în pragul rupturii totale din cauza prețurilor

Premierul Ilie Bolojan ar putea decide chiar miercuri, 17 septembrie 2025, dacă rămâne în fruntea Executivului. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR sunt convocați la Palatul Cotroceni, la invitația președintelui Nicușor Dan, pentru o nouă încercare de mediere a două conflicte care zguduie Coaliția: ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază și reforma administrației locale, cu cel mai mare val de disponibilizări din ultimele trei decenii.

Tensiunile s-au acumulat pe parcursul weekendului, pe fondul informațiilor că Guvernul nu va mai prelungi plafonarea prețurilor la alimentele esențiale după 30 septembrie 2025. Potrivit surselor, premierul a respins prelungirea în ședința de miercuri, 12 septembrie, deși Ministerul Agriculturii, susținut de PSD, a cerut menținerea măsurii, invocând riscul unui plus de 2–3 puncte procentuale la inflație în cazul renunțării. În replică la scurgerile din culise, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat sâmbătă că va cere „urgent” clarificări partenerilor, subliniind că nu există un acord politic și că social-democrații „nu pot fi de acord” cu decizia.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a susținut că hotărârea de a nu prelungi plafonarea a fost luată în interiorul Coaliției „fără opinii contrare” la momentul respectiv. Imediat au apărut dezmințiri: fostul ministru Adrian Câciu a contrazis existența unui consens, iar ministrul Economiei, Radu Miruță, a afirmat sâmbătă că subiectul trebuie decis în Coaliție, prin unanimitate, pe baza „cifrelor” de la Finanțe – adică a încadrării în buget și a capacității Ministerului Finanțelor de a închide execuția. Miza e mare: actuala listă cu adaos plafonat include produse precum pâinea albă, laptele de consum, brânzeturile de bază, iaurtul simplu, făina, mălaiul, ouăle calibrul M, uleiul de floarea-soarelui, carnea de pui și de porc, legumele și fructele proaspete, cartofii albi, zahărul tos, smântâna, untul și magiunul – un coș minimal cu impact direct în buzunarul consumatorilor.

Marele dezacord este însă legat de concedierile din adminsitraţia locală, care ar trebui să fie pe persoană fizică, varianta Bolojan, su prin tăierea de cheltuieli, carinata PSD, susţinută de UDMR şi Nicuşor Dan.