Preţurile la raft ale alimentelor de bază, cu excepţia fructelor şi legumelor sezoniere, au crescut, în medie, cu 1,53%, sub pragul asociat majorării TVA, în luna august faţă de iunie, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenţei pe baza datelor furnizate de şase mari reţele comerciale, Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Profi şi Selgros.
”Preţurile la raft ale alimentelor de bază, cu excepţia fructelor şi legumelor sezoniere, au crescut, în medie, cu 1,53%, sub pragul asociat majorării TVA, în luna august faţă de iunie, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenţei pe baza datelor furnizate de şase mari reţele comerciale”, anunţă Consiliul Concurenţei.
Produsele non-sezoniere care au înregistrat creşteri ale preţurilor mai mari decât majorarea TVA sunt următoarele: carne tocată (+4,93%), drojdie (+3,11%), iaurt (+2,75%), pâine (+2,78%), cozonac (+18,40%), ouă (+1,85%), smântână (+4,35%), zahăr (+5,45%) şi unt (+4,03%).
În acelaşi timp, scăderi ale preţului la raft au fost observate pentru următoarele categorii de bunuri: pulpă de porc cu os (-2,52%), pulpă de porc fără os (-2,03%), spată de porc (-2,19%), margarină (-3,77%), usturoi (-3,51%), făină (-1,9%), fasole (-0,69%), bulion (-0,14%) şi orez (-0,09%).
Bunurile sezoniere (legume şi fructe) au înregistrat evoluţii mai pronunţate, după cum era de aşteptat. Astfel, preţurile au scăzut pentru prune (-61,34%), pepene (-46,17%), struguri (-41,38%), ardei Bianca (-31,92%), ardei Kapia (-22.01%), cartofi (-30,75%), ceapă (-32,74%), dar au crescut la castraveţi (22,03%), mere Golden (21,98%) şi mere roşii (22,25%).
„Aşa cum era de aşteptat, preţurile produselor sezoniere au scăzut. În ceea ce priveşte preţurile celorlalte alimente din coşul zilnic de consum, am observat creşteri sub cele care rezultă din modificarea TVA, ceea ce înseamnă că marii retaileri şi furnizorii lor au absorbit o parte din majorări, în luna august. Acest lucru arată că piaţa şi concurenţa funcţionează, întrucât companiile se luptă să îşi păstreze clienţii, cu preţuri atractive. De altfel, preţurile alimentelor au crescut mai puţin decât preţurile produselor nealimentare sau serviciilor”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Însă, per total, preţurile alimentelor din coşul de consum, care include atât produsele sezoniere, cât şi non-sezoniere au scăzut, în medie, cu 4,18%, în luna august faţă de iunie, în special datorită fructelor şi legumelor de vară, al căror preţ a scăzut semnificativ.
„Noi vom monitoriza în continuare preţurile alimentelor de bază, care sunt influenţate, pe lângă creşterea TVA, şi de alţi factori cum sunt preţurile carburanţilor şi energiei electrice. Dincolo de acest vârf al inflaţiei, creşterea preţurilor în România este rezultatul deficitului bugetar mare, iar pentru a asigura stabilitatea preţurilor trebuie să respectăm calendarul reducerii acestuia”, a adăugat preşedintele autorităţii de concurenţă.
Analiza a fost realizată pe baza datelor transmise de principalii şase retaileri: Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Profi şi Selgros şi include bunurile alimentare de bază aflate sub incidenţa Ordonanţelor de Urgenţă ale Guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale (OUG 67/2023, OUG 89/2023 si OUG 5/2024). Acestea stabilesc măsuri temporare de combatere a creşterii excesive a preţurilor la 46 de grupe de alimente de bază şi sunt valabile până la data de 30 septembrie 2025.
Florin Barbu: Eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază va duce la o inflaţie, până în luna decembrie, de aproape 15%. Dacă se întâmplă acest lucru, cineva trebuie să răspundă
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat marţi că eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază va duce la o inflaţie, până în luna decembrie, de aproape 15%, el adăugând că, dacă se întâmplă acest lucru, cineva trebuie să răspundă.
Ministrul Agriculturii a fost întrebat cu cât s-ar scumpi alimentele de bază, în cazul în care plafonarea adaosului commercial ar fi eliminată.
”Eu pot să vă dau nişte date. Încă din anul 2023, de când am preluat portofoliul Ministerului Agriculturii, am venit cu acest mecanism de plafonare a adaosului. Ştim cu toţii şi avem datele, sunt publicate de către Institutul Naţional de Statistică, în decembrie 2022, inflaţia era undeva la 15,5%. În anul 2023, când am introdus plafonarea adaosului comercial la alimente, dar şi plafonarea la energie, inflaţia a ajuns undeva la 6,5%. În anul 2024, acest mecanism a adus o inflaţie de doar 5,5%. Haideţi să ne uităm, în momentul de faţă, cât este inflaţia şi eu vă spun sincer şi am spus-o şi o repet încă o dată, că eliminarea plafonării adaosului comercial va duce la o inflaţie, până în luna decembrie, de aproape 15%. Cred şi sunt convins şi avem responsabilitatea ca oameni politici, că, dacă se întâmplă acest lucru, cineva trebuie să răspundă pentru aceste lucruri”, a precizat Barbu.
El a menţionat că sunt mai mulţi factori care duc la creşterea preţului la raft, pe de o parte, energia consumată de către procesatori, eliminarea plafonării adaosului comercial, pentru că până în anul 2023 aveam adaos comercial practicat şi de 100% pe anumite produse agroalimentare.
”Avem datele Consiliului Concurenţei, care ne arată faptul clar că de când a fost introdus acest mecanism privind plafonarea adaosului comercial, preţurile au scăzut cu procente între 7 şi 33%”, a mai spus Barbu.
Întrebat ce va face Partidul Social-Democrat dacă nu va exista consens în coaliţie, ministrul Agriculturii a arătat că, din ce ştie, mâine este o coaliţie de guvernare şi vor fi puse la dispoziţie de către preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, în coaliţie, toate datele, tot impactul pe care l-a avut această măsură privind plafonarea adaosului comercial.
”Eu sunt sigur că, dacă nu va fi aprobată în coaliţia de guvernare, colegii mei senatori, pentru că ordonanţa este în Senat, vor depune un amendament de prelungire a adaosului comercial. Şi vom merge cu acest proiect de normativ în Parlamentul României”, a mai spus Florin Barbu.