SONDAJ CURS. Călin Georgescu este politicianul cu cel mai mare capital de încredere, de 40%, potrivit ultimei cercetări sociologice. În urma sa este un alt lider suveranist, George Simion.
Potrivit cercetării sociologice realizate în perioada 5-19 septembrie, pe un eșantion de 1.100 de persoane, liderul AUR este cotat cu 38% încredere. Președintele Nicușor Dan este pe locul al treilea, cu 34%.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, și Ilie Bolojan, președintele PNL, premier în funcție, beneficiază de doar 26% încredere, fiecare.
Anamaria Gavrilă (POT), Dominic Fritz (USR) și Diana Șoșoacă (SOS) figurează fiecare cu 19% încredere.
Clasamentul instituțiilor rămâne stabil: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) sunt cel mai bine văzute. În zona pozitivă se află și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%).
Pe partea opusă, instituțiile politice sunt evaluate modest: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%).
Totodată, încrederea scăzută în zona politică se află într-un contrast puternic cu cea acordată instituțiilor percepute ca fiind de protecție sau cu rol practic.
Un nou sondaj, realizat de CURS, în perioada 5-19 septembrie, arată intențiile de vot ale românilor. Potrivit cercetării sociologice, formațiunea lui George Simion ar câștiga alegerile, în eventualitatea organizării unor anticipate.
Astfel, dacă „duminica viitoare” ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% dintre voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este la 12%, în timp ce UDMR și S.O.S. România au câte 5%, Partidul Oamenilor Tineri 3%, iar alte formațiuni 2%.
Evoluția partidelor în ultimele luni, potrivit CURS:
– AUR – Mai 35% – Iulie 38% – Septembrie: 34%
– PSD – Mai 24% – Iulie 20% – Septembrie 23%
– PNL – Mai 14% – Iulie 15% – Septembrie 16%
– USR – Mai 14% – Iulie 12% – Septembrie 12%
– UDMR – Mai 5% – Iulie 5% – Septembrie 5%
– S.O.S. România – Mai 5% – Iulie 4% – Septembrie 5%
Percepția asupra măsurilor economice
Întrebați despre cel de-al doilea pachet de măsuri economice, 36% dintre români au spus că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate, iar 24% le văd ca justificate și necesare.
Peste opt din zece respondenți afirmă că au simțit direct efectele acestor măsuri: 52% au declarat un impact foarte mare, iar 31% unul mare. Doar 9% spun că schimbările i-au afectat puțin, iar restul foarte puțin sau deloc.
46% dintre români consideră că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, 32% spun că au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, iar 4% afirmă că le-a mers mai bine.
Sondajul CURS a fost realizat la nivel național în perioada 5–19 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația României, cu o marjă de eroare de ±3%.
Românii, pesimiști cu privire la viitorul țării
La întrebarea „cum le-a mers financiar în ultimul an”, 46% dintre persoanele intervievate au spus că situaţia lor s-a înrăutăţit (27% „într-o oarecare măsură”, 19% „semnificativ”). 32% au precizat că au rămas la acelaşi nivel, dar nu sunt mulţumiţi, în timp ce 16% au rămas la acelaşi nivel şi sunt mulţumiţi. Doar 4% spun că le-a mers mai bine, iar 2% nu au răspuns.
„Sondajul CURS din septembrie 2025 arată un public dominat de pesimism, cu încredere ridicată în instituţiile considerate stabile şi de protecţie, dar cu scepticism pronunţat faţă de politicieni şi instituţiile politice. În plan electoral, AUR se află pe primul loc, urmat de PSD şi PNL, într-un context economic perceput ca dificil de majoritatea populaţiei”, se mai arată în comunicat.
Sondajul a fost realizat în perioada 5-19 septembrie, pe un eşantion de 1.100 de persoane adulte, având o marjă de eroare de plus, minus 3%.
Întrebați cum văd mersul țării, 70% dintre români spun că România merge într-o direcție greșită. Doar 24% consideră că lucrurile merg într-o direcție bună, iar 6% nu au avut un răspuns. Aceste date confirmă un climat public în care nemulțumirea este dominantă.
În privința celui de-al doilea pachet de măsuri economice, părerile sunt împărțite. 36% spun că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate și nenecesare, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Distribuția arată o percepție fragmentată, în care nici sprijinul, nici respingerea nu domină clar.