Ministrul Economiei, despre plafonare: „Preţurile nu scad că ţipă un ministru la ele”. Lista alimentelor de bază care se scumpesc de la 1 octombrie 2025

Întrebat, duminică seară, despre plafonarea preţurilor la alimentele de bază, ministrul Economiei, Radu Miruţă, a precizat că decizia se va lua în coaliţie, cu uninimitate.

”Eu vă spun exemplul personal. După ce domnul Ciolacu anul trecut a anunţat că se plafonează preţurile şi a mers în acel celebrul filmuneţ în care a cumpărat de 100 de lei nişte produse care aveau preţul plafonat, eu m-am dus patru luni mai târziu în acelaşi magazin, acelaşi lanţ de magazine şi am cumpălat item cu item, liniuţă cu liniuţă, exact aceleaşi produse.  Au costat 127 de lei sau 130 de lei”, a declarat Radu Miruţă.

Prețurile ridicate din România stârnesc reacții negative în mediul online: „Rudele în vizită din Spania au rămas șocate. Nu înțelegeau cum trăiesc românii”

Ministrul Economiei a precizat că, deşi politicienii decid plafonarea unor preţuri, acestea nu însemană că ele nu se mai modifică.

”Preţurile nu stau ele într-un anume cadru pentru că urlă un politician la ele. Preţurile nu scad că ţipă un ministru la ele. Preţurile scad sau cresc în funcţie de cum se desfăşoară relaţia aceasta economică. Mai mult decât atât, oamenii nu cumpără doar lista asta mică de produse fixă, pentru care nişte politicieni ţipă să se rămână acolo. Oamenii cumpără ce au nevoie, adică un spectru mai larg. Spectrul mai larg pe care oamenii îl cumpără, de fapt, îl cupără cu preţuri crescute pentru a compensa altele care pot fi fixate din pedala unui Guvern într-un anume interval”, a explicat Miruţă.

Alte articole

Mihai Fifor îl atacă pe Bolojan pentru numirea lui Radu Miruță la MApN: ”Realizați, domnule premier, că duceți în derizoriu și vulnerabilizați o instituție strategică?”

Victor Ponta își continuă atacul la adresa ministrului Economiei, Radu Miruță: ”Prostia și ticăloșia vin mereu la pachet cu lăcomia! Dacă ești USR, ai voie ceea ce nu au voie ceilalți români”

Acesta a precizat că agenţii economici, forţaţi să plafoneze preţurile la anumite produse, le vor creşte la altele, pentru că nu vor vinde în pierdere.

Plafonarea adaosului comercial la alimente, introdusă prin OUG 67/2023 și extinsă până la data de 30 septembrie, nu va mai fi prelungită, astfel că urmează scumpiri de la 1 octombrie 2025.
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 din 27 iunie 2025, care limitează creșterea excesivă a prețurilor la anumite produse agroalimentare, acestea sunt valabile până la data de 30 septembrie 2025.
De la 1 octombrie, alimentele vor fi vândute la prețuri mai mari, stabilite liber, în funcție de costurile pieței și de politica fiecărui comerciant, notează Digi24.

Citește și: Ce poți achiziționa cu 10 euro într-un supermarket din Germania. Dezvăluirile făcute de o româncă: „Puteți să vă treceți pe caiet”

Ce alimente se scumpesc de la 1 octombrie 2025

Următoarele produse care au avut adaos plafonat până la 30 septembrie se vor scumpi:

• Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
• Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
• Brânză telemea de vacă vrac;
• Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
• Făină albă de grâu „000“până la 1 kg;
• Mălai până la 1 kg;
• Ouă de găină calibrul M;
• Ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
• Carne proaspătă pui;
• Carne proaspătă porc;
• Legume proaspete vrac;
• Fructe proaspete vrac;
• Cartofi proaspeți albi vrac;
• Zahăr alb tos până la 1 kg;
• Smântână – 12% grăsime;
• Unt până la 250 grame;
• Magiun până la 350 grame.

Un nou val de scumpiri se anunță de la 1 ianuarie 2026

Majorarea impozitului pe dividende va crește de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv după prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente.
În plus, impozitul pe locuințe va urca până cu 70% iar cota TVA ar putea ajunge 23%. Totodată, corporațiile ar putea plăti o taxă mai mare decât cea pe care o achită în prezent. chimbările fiscale care se vor produce anul viitor depind de cât de mult va încasa statul până atunci, fiind supuse încă dezbaterii.