Lovitură pentru românii cu credite în lei, euro sau alte valute. Anunţul BNR despre dobânzi

Ratele a peste 70% dintre românii cu credite se scumpesc cu aproape o treime, anunţă BNR. Potrivit datelor furnizate de BNR, din totalul de 3.314.091 de credite ipotecare, în lei, euro sau alte valute, aflate în soldul băncilor comerciale la data de 31 iulie 2025, 2.212.121 împrumuturi sunt cu dobândă fixă. Astfel, peste 2,2 milioane sunt credite în lei , 8.591 sunt credite în euro cu dobândă fixă  și 2.552 sunt credite cu dobândă fixă în alte valute, anunţă economica.net

De la dobândă de maxim 5%, debitorul va plăti de anul viitor o dobândă de 8%-9%

După cum apreciază jucătorii din piață, anul viitor ajung la scadență primele credite cu dobândă fixă (cele care au fost acordate cu o dobândă introductorie de 3 ani). De anul viitor, toate aceste credite vor trece automat la o o altă dobândă, formată din IRCC + marja băncii.

Curs interbancar anunţat de BNR luni, 22 septembrie 2025

Alte articole

BNR a lansat de luni moneda de 10 lei, tiraj iniţial de 5.000 de piese. Ce mare actor apare pe revers

Curs valutar BNR 18 septembrie 2025. Cotațiile principalelor monede internaționale la mijlocul săptămânii, euro s-a apreciat în raport cu leul

De la 1 octombrie 2025, IRCC va fi de 6,06%, iar din ianuarie, probabil tot în jur de 6% (media tranzacțiilor pe interbancar care stă la baza calculului IRCC era de 5,53% la 15 septembrie, dar mai sunt două săptămâni de tranzacționare). ROBOR la 3 și 6 luni rămâne peste 6% și în trimestrul patru, ceea ce va aduce un IRCC de peste 6% la data de 1 aprilie.

Dacă în urmă cu aproximativ 3 ani dobânzile fixe erau între 4% și 5%, de anul viitor ele vor fi variabile, adică IRCC plus marja băncii, undeva peste 8% sau chiar 9%. La nivelul ratei lunare plătite de client acest fapt echivalează cu o majorare de minim 30%. ”Per medie, în piață, dobînzile fixe acum sunt de 5,5%, cea variabilă este de peste 8%. În puncte procentuale, aceasta înseamnă aproximativ 30% în plus la rată, ”, spune Claudiu Trandafir, director de strategie Kiwi Finance.

”Toti cei care au luat credite cu dobanzi fixe acum 3 ani de zile, vor avea alte rate chiar de anul viitor. Lor le recomand, în primul rând să meargă la banca la care au luat cu dobândă fixă și să renegocieze contractul și să mai obțină încă trei ani de dobândă fixă. Pentru că o refinanțare la aceeasi bancă, este mult mai ieftină. Dacă nu obțin, au posibilitatea să refinanțeze creditul pentru încă trei ani de zile”.

Șansele de a prelungi ratele mici la credite sunt astfel legate de negocierea cu banca sau refinanțarea împrumutului, la aceeași bancă sau la altă bancă.  Există în momentul de față bănci ce acoperă integral acest cost de refinanțare. Dar, așa cum spune și Claudiu Trandafir, bancherul trebuie privit ca un doctor financiar.

Anual trebuie să mergem pe prevenție, în fiecare an clientul să meargă la doctorul financiar și în fiecare an să vadă în ce stadiu se află sănătatea lui financiară și să valideze împreună cu el (pentru că bancgherul are acces la toate informațiile), să valideze împreună cu el care este cea mai bună ofertă pentru fiecare. Acest tip de consultație bancară este un serviciu gratuit oferit de bancă.

”Tendinta în perioada următoare este ca dobânda fixă în perioada următoare să crească. Personal, mă aștept ca dobânda să aibă doar un mic trend ascendent, după care să scadă din nou. Nu cred că va crește prea accelerat. Cel puțin nu în momentul de față. Cred că ne vom duce undeva între 0,25% și 0,70% la dobânda fixă”, concluzionează Claudiu Trandafir.

Câte credite depind de anul viitor de evoluția IRCC și câte de cea a ROBOR, Câte credite ipotecare au migrat până acum de la ROBOR la IRCC și câte la dobândă fixă

Dacă numărul și valoarea creditelor ipotecare cu dobândă fixă au fost enumerate mai sus în articol, mai există totuși și români care au dobânda creditului legată de evoluția IRCC, a ROBOR sau a Euribor. Astfel, numărul românilor care au dobânda creditului ipotecar legată de evoluția IRCC sunt 596.567, cu o valoare totală a împrumuturilor de 80,27 miliarde de lei.

Tot la data de 31 iulie 2025, existau 391.035 de ipotecare cu o valoare cumulată de 19,13 miliarde de lei care au în continuare dobânda legată de indicele ROBOR. Numărul creditelor în euro cu dobândă variabilă (EURIBOR plus marja băncii) au ajuns la 114.359, cu o valoare de 13,94 miliarde lei în echivalent.

În perioada 01 august 2024 – 31 iulie 2025, față de data de referință 31.07.2024, au migrat de la dobândă variabilă legată de ROBOR la una tot variabilă dar legată de IRCC un număr de 103.906 credite, în valoare totală de 9,45 miliarde lei. Migrația de la ROBOR la dobândă fixă a fost pentru 85.913 împrumuturi în valoare de 3,1 miliarde de lei. De la credit în euro la credit în lei nu a fost înregistrată nici o sesizare.

Informațiile furnizate de BNR referitoare la statistica creditelor se referă la sumele datorate aferente creditelor și angajamentelor egale sau mai mari de 20.000 lei ale unui debitor față de fiecare persoană declarantă, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.2/2012 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Riscului de Credit , republicat.

Persoanele declarante sunt instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul special.

FMI anunţă inflaţie mare până la final de 2026

Inflaţia va rămâne ridicată până la finalul anului 2026, iar creşterea economică va fi de doar 1% în 2025 (în scădere faţă de prognoza din primăvară, care era de 1,6%) şi de 1,4% în 2026, însă se preconizează că economia va creşte gradual pe fondul consolidării fiscale, esenţială pentru a remedia deficitele gemene în creştere. Recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte, însă punerea sa integrală în aplicare şi măsurile suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 % din PIB sunt esenţiale pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi macroeconomice. În privinţa politicii monetare, abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, dar o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocuri. Acestea sunt concluziile delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, care s-a aflat în România în perioada 3-12 septembrie.

Potrivit unui document publicat, vineri, pe site-ul Fondului Monetar Internaţional, se preconizează că economia va creşte gradual pe fondul consolidării fiscale necesare, esenţială pentru a remedia deficitele gemene în creştere, dar inflaţia va rămâne ridicată, înainte de a scădea în limita de toleranţă a BNR până la sfârşitul anului 2026.

În ceea ce priveşte politica fiscală, recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte. Punerea sa în aplicare integrală şi măsurile suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 % din PIB sunt însă esenţiale pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi macroeconomice, se arată în document.

În privinţa politicii monetare, abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce inflaţia va înregistra o tendinţă descendentă fermă. Delegaţia FMI mai consideră că o mai mare flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocuri.

BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 15,264 miliarde euro, în perioada ianuarie – iulie, până la 220,157 miliarde euro