„Proiect de țară – România 2050”: tinerii fac exercițiul pe care politicienii îl evită de 30 de ani la Forumul Studenților Români de Pretutindeni

România a avut multe „planuri de țară” în ultimele trei decenii. Toate s-au oprit, însă, la schimbarea unui guvern, a unei majorități sau chiar a unei crize de moment. Lipsa unui mecanism instituțional clar, cum ar fi o agenție pentru strategii guvernamentale, face imposibilă continuitatea. Niciun plan nu a reușit să depășească ciclurile electorale. În acest vid de strategie pe termen lung, singurii care par să aibă curajul de a vorbi răspicat sunt… tinerii.

Forumul Studenților Români de Pretutindeni, organizat la București, a pus pe masă chiar această provocare: cum ar trebui să arate România în 2050? Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a lansat competiția „Proiect de țară – România 2050”, invitând studenții să propună priorități clare. De data aceasta, nu clasa politică face exercițiul de imaginație, ci generația care va trăi efectiv într-o Românie a viitorului.

Nicuşor Dan, după noi înţepături la adresa lui Bolojan, promite că va fi mai bine în 2026: „România NU are un proiect de ţară. După 2025, vom avea un buget adaptat necesităţilor”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Contextul a fost întărit chiar de mesajul președintelui Nicușor Dan. Șeful statului a transmis: „Fiți vocea care inspiră și unește, care arată cu onestitate ce nu funcționează și care cere mai mult de la clasa politică”. Mai mult, el a subliniat rolul studenților în combaterea dezinformării și în construirea unei societăți mai tolerante și mai incluzive.

Alte articole

O elevă din România s-a calificat la Turneul Campionilor de la Yale, după mai multe medalii de aur internațional

Patrick Paine, de la Harvard, spune cum ar putea fi „resetată” vârsta biologică. Primele idei care au ajuns pe scena Congresului Internațional al Longevității

E greu să nu vezi ironia situației: în timp ce guvernul e blocat în discuții despre tăieri bugetare, plafonări și compromisuri de moment, studenții sunt chemați să gândească la orizontul anului 2050. Guvernul se află „într-un amalgam de măsuri pe termen scurt”, fără luxul unei strategii. Poate tocmai de aceea e important ca discuția să fie deschisă de cei care nu au de câștigat sau pierdut electoral în următoarele luni.

Critica adusă de președinte – aceea că tinerii trebuie să spună cu onestitate ce nu funcționează – se aplică perfect și la tema planului de țară. Dacă generațiile trecute s-au blocat în promisiuni, poate că generația actuală de studenți are șansa de a contura câteva obiective simple și clare: educație de calitate, reținerea talentelor în țară, dezvoltare economică predictibilă și o poziție fermă în marile organizații internaționale.

Un plan pentru România 2050: tinerii propun priorități la Forumul Studenților Români de Pretutindeni. „Ai noştri tineri”, campioni la „nici muncă, nici şcoală, nici formare”

Nu e prima oară când tinerii sunt împinși să facă exercițiul pe care politicienii îl evită. Diferența e că, de această dată, ideile lor vor fi adunate și premiate, în speranța că pot fi transformate într-un început de strategie. Chiar dacă realitatea politică va rămâne complicată, „Proiect de țară – România 2050” arată că există încă voci care cer mai mult decât improvizație pe termen scurt.