Gazetarul a folosit o metaforă colorată, comparând-o pe Țoiu cu o muscă ce bâzâie fără direcție, dar care nu are, de fapt, vreo vină personală pentru locul în care a ajuns. În opinia lui Cristoiu, problema reală nu este comportamentul Oanei Țoiu sau competențele sale limitate, ci ușurința cu care cei aflați în poziții decizionale i-au deschis ușa sau, în viziunea sa plastică, i-au lăsat geamul deschis. Șefa MAE nu ar fi făcut decât să profite de o oportunitate pe care alții i-au oferit-o în mod inexplicabil.
„Oana Țoiu este o muscă și bâzâie prin încăpere. Nu are nicio vină, misiunea ei e să bâzâie. Problema e că dumneavoastră deschideți geamul și o lăsați să intre. Două mistere sunt: cum a ajuns Nicușor președinte și cum a ajuns USR-ul la guvernare. Dacă eram eu acolo, nu eram de acord să vină Țoiu. Ea nu are nicio vină. Al doilea vinovat e Nicusor, el a trimis-o acolo. Ea nu face nimic, doar bâz-bâz, a intrat pe fereastră”, a relatat Cristoiu.
Scriitorul este uimit de ascensiunea rapidă a unor figuri politice precum Nicușor Dan și a partidului USR, pe care îl consideră responsabil, prin reprezentanții săi, pentru promovarea unor persoane nepregătite în funcții importante. În acest sens, el consideră că principala vină pentru prezența Oanei Țoiu la conducerea Ministerului de Externe revine celor care au girat această decizie, în special lui Nicușor Dan, despre care spune că ar fi trimis-o în această poziție fără a evalua corect capacitatea sa de a face față unei asemenea responsabilități.
Ion Cristoiu a ironizat intențiile și atitudinea ministrei, sugerând că Țoiu nu este pregătită pentru o asemenea funcție de conducere și că participarea ei la evenimente precum dineul organizat de senatorul american Marco Rubio este mai degrabă o experiență de imagine personală decât o misiune diplomatică serioasă.
Publicistul a speculat, într-o notă glumeață, că, pentru Oana Țoiu, principalul punct de interes în cadrul sesiunii ONU ar putea fi restaurantul din incintă, nu dezbaterile internaționale. În același ton sarcastic, Cristoiu a spus că, în eventualitatea în care l-ar întâlni pe ministrul rus Serghei Lavrov, Țoiu ar putea fi copleșită de emoție și lipsă de experiență, sugerând că poziția sa actuală este cu mult peste nivelul său de pregătire.
O altă comparație folosită de Cristoiu a fost aceea dintre ministra de Externe și o șoferiță neîndemânatică. În această analogie, el a descris-o pe Țoiu ca pe o persoană care se străduiește sincer, dar fără succes, să facă față unei situații pentru care nu este pregătită. Ea ar avea, în viziunea publicistului, intenții bune, dar insuficiente în fața complexității rolului pe care îl ocupă. Lipsa de experiență și de cunoștințe ar transforma orice inițiativă într-o încercare stângace, marcată de naivitate și amatorism.
Ion Cristoiu a insistat asupra faptului că Oana Țoiu nu este o persoană rău intenționată, dar tocmai această lipsă de expertiză o face nepotrivită pentru una dintre cele mai delicate și exigente funcții guvernamentale. Prezența ei în fruntea Ministerului Afacerilor Externe, consideră jurnalistul, este un simbol al crizei de competență care afectează actuala clasă politică din România.
La data de 29 septembrie 2025, ministra Afacerilor Externe va susţine intervenţia naţională în plenul Adunării Generale a ONU, ocazie cu care va prezenta obiectivele şi priorităţile României pe durata întregii sesiuni.
„Sprijinul pentru multilateralismul eficient, Carta ONU şi dreptul internaţional, promovarea şi respectul pentru drepturile omului şi asigurarea premiselor pentru dezvoltare durabilă se regăsesc printre priorităţile majore ale României la această sesiune a Adunării Generale a ONU. Vor fi abordate, atât în intervenţia naţională, cât şi în diverse formate de discuţii, regional, securitatea europeană şi a României în condiţiile violărilor premeditate şi provocatoare ale spaţiului aerian şi încălcărilor flagrante de către Federaţia Rusă a dreptului internaţional. Va evoca importanţa eforturilor conjugate pentru pace şi oprirea războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei care are implicaţii la nivel global şi regional. De asemenea, va aborda situaţia din Orientul Mijlociu şi importanţa eforturilor pentru eliberarea ostaticilor şi asistenţă umanitară la scară largă în Fâşia Gaza, precum şi pentru o soluţie de pace durabilă în Orientul Mijlociu, bazată pe principiul celor două state, care să asigure securitatea regională şi să excludă Hamas şi organizaţii teroriste”, potrivit MAE.