AUR intervine în scandalul din coaliție generat de prelungirea plafonării prețului la alimente de bază. Susținută de PSD și UDMR, plafonarea nu mai e pe placul celor de la USR și PNL care spun că intervenția statului în economie are iz comunist.
Piața trebuie să se regleze singură spun cei de la PNL și USR.
Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a declarat, luni, că agreează plafonarea în continuare a adaosului comercial la produsele de bază, dar a atras atenţia că trebuie estimată perioada în care problema trebuie rezolvată.
„Noi ne opunem plafonării la producători şi ne opunem plafonării care atinge distribuitorii şi transportatorii români. Dacă vorbim de o plafonare a adaosului, ea trebuie făcută la nivelul acestor supermarketuri, dar pentru o perioadă de timp stabilită dinainte în care să se rezolve problemele de fond. PSD vine după doi ani şi jumătate în care a condus şi Ministerul Agriculturii şi Guvernul şi spune – am stat de doi ani şi jumătate şi ne-am uitat la soare cu măsura asta de plafonare în vigoare şi n-am făcut nimic ca să înlăturăm problema de fond. Până la urmă, toate măsurile de plafonare, cum a fost şi la energie electrică în Uniunea Europeană, sunt măsuri temporare. Ele se iau pe o durată de timp bine determinată, astfel încât în perioada aceea să pot să rezolv problema de fond. Dacă (…) nu avem un calendar de a rezolva problemele care au dus la această situaţie, ne vom trezi peste alţi doi ani şi jumătate în aceeaşi situaţie, că vom avea iarăşi nevoie de plafonare”, a afirmat Petrişor Peiu într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament, scrie Agerpres.
Potrivit acestuia, AUR reproşează Guvernului „lipsa de viziune şi claritate”. „Ceea ce noi reproşăm Guvernului şi coaliţiei este o lipsă de viziune şi de claritate. Nu poţi să faci astfel de măsuri fără a avea un buget, un impact fiscal. Deci, nu plafonării la producătorii români, nu plafonării la transportatorii şi distribuitorii români. Da, plafonării la supermarketuri, dar împreună cu un calendar de rezolvare a problemelor de fond”, a precizat Peiu.
Liderul senatorilor AUR susţine că abia în februarie 2026 se va şti dacă România este sau va intra în recesiune economică.
„Intrarea în recesiune nu o vom şti în timp real, pentru că nu va fi un clopoţel care să ne spună. O vom şti când se vor publica datele, pe trimestrele 3 şi 4. Pe trimestrul trei probabil că vom avea, la sfârşit de octombrie, mijloc de noiembrie, un semnal de la Institutul Naţional de Statistică, iar pentru trimestru 4, în februarie anul viitor. Deci vom şti sigur, vom simţi această contracţie, dacă va fi, vom şti dacă este recesiune sau dacă urmează o recesiune abia în februarie, anul următor”, a explicat Peiu.
Senatorul AUR consideră că „actuala Coaliţie cheltuie la fel de mult” indiferent de câte creşteri de taxe ar decide şi că deficitul bugetar ar fi fost mai mic dacă în 2024 ar fi fost „îngheţate cheltuielile cu personalul bugetar”.
„Coaliţia a făcut o lege a bugetului bazată pe nişte date care nu mai sunt valabile. Oricât de multe venituri suplimentare am avea prin creşteri de taxe, actuala Coaliţie cheltuie la fel de mult. Dacă ar fi fost îngheţate cheltuielile cu personalul bugetar, fără să fie nimeni dat afară, am fi avut astăzi un deficit bugetar cu 44 de miliarde de lei mai puţin la sfârşitul anului, ceea ce înseamnă 2,4% din PIB. Deci ne-am fi încadrat în ţinta de deficit bugetar, dacă Guvernul ar fi îngheţat de anul trecut, de când s-a atins pragul datoriei publice de 50% din PIB, dacă îngheţa cheltuiala cu salariile personalului bugetar. (…) Dacă Guvernul, anul trecut, nu ar fi crescut salariile profesorilor sau nu le-ar fi crescut cu procentajul respectiv, nu mai trebuia să vină după câteva luni şi să le crească norma, să le ia din sporuri”, a mai spus Peiu.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut luni, la Palatul Parlamentului, într-o conferință de presă, că măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan nu redresează deficitul bugetar național și, din contră, sunt contraproductive pentru stabilitatea economică. Senatorul arată că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei.
„Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate.
(…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, a declarat Petrișor Peiu.
Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar. „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.”
Petrișor Peiu atrage atenția că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR.
Senatorul a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate.
„PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR.
Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei.
„De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu.
Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului.
„Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.”
Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate.
„Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul.
Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus.
„Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela.
Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, a mai spus Petrișor Peiu.