ANAF a început vânătoarea de dividende! Fiscul anunţă amenzi de 200.000 de lei pentru cei prinşi cu tranzacţii frauduloase

Firmele românești care distribuie dividende cu încălcarea regulilor riscă amenzi între 10.000 și 200.000 de lei de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), precum și insolvența și răspunderea administratorului – avertizează o echipă de avocați, într-o analiză asupra Pachetului 2 de reforme, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează distribuirea dividendelor, explică avocatul Radu Pavel și echipa sa, în analiza transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.

În condițiile în care activul net scade sub jumătate din capitalul social, dividendele nu mai pot fi plătite înainte de reîntregirea activului net. În plus, se introduc amenzi între 10.000 și 200.000 de lei, aplicate de ANAF, pentru societățile care distribuie dividende sau acordă împrumuturi fără respectarea regulilor, mai arată coordonatorul firmei de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.

De asemenea, nerespectarea regulilor „poate atrage sancțiuni severe, răspunderea administratorilor și chiar riscul de insolvență”, se mai arată în analiză.

Alte articole

Noi schimbări la ANAF. Ce trebuie să știe românii despre transmiterea declarațiilor fiscale

ANAF vine cu noi reguli în vederea transmiterii declarațiilor fiscale online. Ce trebuie să știe românii despre introducerea formularelor 150 și 151

Noi schimbări la ANAF. Ce trebuie să știe românii despre transmiterea declarațiilor fiscale

Totodată, atunci când o companie intră în insolvență din cauza distribuirii nelegale de dividende sau a acordării de împrumuturi, administratorul firmei riscă să ajungă în instanță pentru a acoperi prejudiciul.

Impozitul de 16% revine pentru dividende şi câştiguri din investiţii din 2026

Noile reglementări fiscale asumate de Guvern marchează o schimbare semnificativă în regimul de impozitare aplicabil persoanelor fizice, potrivit unei analize realizate de Bogdan Cârpăveche, Director PwC România. Prevederile arată o tendinţă de revenire la cota de 16% de la cea de 10% introdusă în 2018.

Astfel, începând cu ianuarie 2026, impozitul de 16% se va aplica veniturilor din dividende, câştigurilor din transferul de titluri de valoare, instrumente financiare derivate, monedă virtuală şi aur de investiţii. Pentru câştigurile realizate prin intermediari rezidenţi, cotele reţinute la sursă vor creşte la 3% sau 6%, în funcţie de perioada deţinere a titlurilor, însă pierderile nu vor putea fi compensate.

În cazul monedei virtuale, pierderile nu pot fi deduse, ceea ce face ca impactul fiscal să fie mai ridicat pentru investitorii activi în acest domeniu. Totodată, impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare va fi majorat de la 0,3% la 0,9%, iar baza de calcul va fi extinsă prin creşterea valorii impozabile.

Comparativ la nivel regional, noua cotă de 16% rămâne sub nivelul aplicat în Polonia (19%) sau Estonia (22%), dar peste cel din Ungaria (15%) şi Bulgaria (5% pentru dividende, 10% pentru câştiguri de capital).

„Revenirea la cota de 16% va conduce la o creştere a sarcinii fiscale pentru investitori. În acest context, este esenţial ca persoanele fizice să-şi reevalueze structura investiţiilor şi portofoliul de active pentru a anticipa şi gestiona eficient impactul fiscal al noilor reglementări”, subliniază Bogdan Cârpăveche, Director PwC România.

În cazul în care ANAF declară inactivitatea fiscală a unei firme, aceasta riscă să-și piardă și dreptul de deducere a TVA, pe lângă alte sancțiuni severe.

„În concluzie, noul cadru legislativ din 2025 întărește răspunderea administratorilor și asociaților, condiționând siguranța societății de respectarea regulilor privind capitalul social, contul bancar, dividende, părțile sociale și raportările către ANAF” – conchide avocaților.

Pachetul 2 de măsuri fiscale: Răspundere extinsă pentru administratorii de firme
„Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator, subliniază că noile măsuri fiscale și modificările legislative din 2025, privind răspunderea solidară a administratorilor și asociaților, capitalul social, distribuirea dividendelor și obligația contului bancar, impun o prudență sporită în gestionarea patrimoniului societății și în respectarea obligațiilor față de ANAF și Registrul Comerțului, întrucât nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni severe, răspunderea administratorilor și chiar riscul de insolvență.

Pachetul 2 de măsuri fiscale urmărește să reducă fenomenul de decapitalizare a societăților din România și să responsabilizeze suplimentar administratorii. Se introduce o răspundere mai strictă pentru situațiile în care societatea acordă împrumuturi sau distribuie dividende interimare fără regularizarea lor. În astfel de cazuri, administratorii și asociații riscă sancțiuni, iar ANAF primește atribuții suplimentare de control și amendare.

Un element central este instituirea răspunderii solidare între societate și asociatul care a beneficiat de dividende sau restituiri de împrumuturi contrar legii. Această abordare îi obligă pe administratori să urmărească atent acest capital social și nivelul activelor nete, pentru a evita sancțiunile.

Totodată, administratorii trebuie să aibă în vedere că nerespectarea obligațiilor referitoare la contul bancar, constituirea rezervelor legale și acoperirea pierderilor contabile poate fi interpretată ca neglijență.

Consilierul lui Bolojan propune desființarea ANAF. Ionuț Dumitru: „Structura este nefuncțională”

Modificările aduse legislației societare extind în mod concret limitele în care administratorii și asociații pot fi trași la răspundere. Una dintre cele mai importante schimbări vizează distribuirea dividendelor în condițiile în care activul net scade sub jumătate din capitalul social, astfel, dividendele nu mai pot fi plătite înainte de reîntregirea activului net.

În plus, se introduc sancțiuni contravenționale clare, constând în amenzi între 10.000 și 200.000 de lei, aplicate de ANAF, pentru societățile care distribuie dividende sau acordă împrumuturi fără respectarea regulilor. Prin această abordare, legiuitorul urmărește atât creșterea disciplinei financiare, cât și reducerea riscului de insolvență. Administratorii trebuie să se raporteze la noile limite ale răspunderii ca la un set de obligații ferme.

Răspunderea administratorului se consolidează printr-o legătură directă între acțiunile de gestiune defectuoasă și riscul insolvenței. Dacă societatea ajunge în insolvență din cauza distribuirii nelegale de dividende sau a acordării de împrumuturi, administratorii pot fi chemați în judecată pentru a acoperi prejudiciului.

Neconstituirea rezervelor legale sau ignorarea obligației de a menține un nivel minim al activului net raportat la capitalul social reprezintă o încălcare. Acest fapt poate atrage răspunderea administratorului în fața creditorilor și poate conduce la atragerea răspunderii solidare între societate și asociați.

Verificările periodice privind situația fiscală la ANAF și consultanța specializată în procedura de majorare a capitalului sunt instrumente necesare pentru prevenirea stării de insolvență.

Răspunderea administratorului și a asociaților față de creditori în contextul noilor limite ale capitalului social
Creditorii societăților comerciale beneficiază de o protecție sporită. Dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social și societatea nu îl reîntregește în termenul legal, administratorii și asociații riscă să fie trași la răspundere pentru prejudiciile cauzate creditorilor.

Conversia creanțelor acționarilor sau asociaților în părți sociale devine o obligație în anumite situații, pentru a evita diminuarea resurselor societății. Aceasta înseamnă că părțile sociale dobândite prin conversie pot înlocui datoriile către asociați, consolidând astfel patrimoniul firmei și protejând creditorii.

Totodată, administratorii trebuie să se asigure că există un cont bancar activ și că raportările către ANAF sunt corecte și la timp.

Răspunderea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare
Un punct central al proiectului de lege (adoptat deja n.r.) îl constituie instituirea răspunderii solidare între societate și acționarul sau asociatul care a beneficiat de plata unor dividende interimare nelegal distribuite. Această măsură sancționează în mod direct practicile de retragere abuzivă a capitalului social din societate.

În cazul în care dividendele nu au fost regularizate și societatea a înregistrat un nivel al activului net sub cel legal, ANAF poate aplica amenzi semnificative. Totodată, se pot atrage consecințe civile prin care răspunderea administratorului unui SRL este pusă în discuție.

Obligația contului bancar, majorarea capitalului social și inactivitatea fiscală – riscuri suplimentare pentru administratorii care nu respectă legea
Administratorii trebuie să fie conștienți de importanța existenței unui cont bancar activ și transparent, prin care să fie derulate toate operațiunile societății. Lipsa unui cont bancar poate genera suspiciuni privind evaziunea fiscală și poate atrage sancțiuni suplimentare din partea ANAF.

De asemenea, în cazul în care activul net scade sub limita prevăzută de lege, administratorii au obligația de a proceda la majorarea capitalului. În lipsa acestei măsuri, răspunderea administratorului este angajată direct, atât în fața creditorilor, cât și în fața autorităților fiscale.

„Având în vedere noile reguli privind capital social, cont bancar, distribuirea dividendelor și obligațiile fiscale, administratorii și asociații trebuie să acorde o atenție deosebită respectării tuturor procedurilor legale și termenelor impuse de Registrul Comerțului și ANAF. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni, răspunderea administratorului și riscuri pentru societate”, a declarat dr. Radu Pavel, avocat coordonator.
Nu în ultimul rând, inactivitatea fiscală declarată de ANAF poate conduce la pierderea dreptului de deducere a TVA și la sancțiuni severe.

În concluzie, noul cadru legislativ din 2025 întărește răspunderea administratorilor și asociaților, condiționând siguranța societății de respectarea regulilor privind capitalul social, contul bancar, dividende, părțile sociale și raportările către ANAF”.

ANAF a depășit planul de colectare cu un miliard de lei, în luna iulie, a declarat marți președintele ANAF, Adrian Nicuşor

El a menționat, referitor la bazele de date, că nu i-ar plăcea ca, după ce depune toate actele și după ce sistemul e-Factura afișează toate facturile, să fie solicitat din nou de către organul de control să furnizeze aceleași informații pe care autoritățile deja le dețin.

„În ceea ce priveşte colectarea, la nivelul lunilor de când conduc ANAF, şi planul de control, planul de încasări, a fost pe o creştere economică de 2,5%, cu o infuzie în piaţă a voucherelor de vacanţă, care anul ulterior au fost tăiate, ANAF-ul a depăşit planul de colectare cu un miliard în iulie. (..) Evident că avem de îmbunătăţit, evident că este de lucru, nu spunem nimeni şi nu trecem de la ideea că am terminat treaba şi nu avem multe lucruri de îmbunătăţit”, a spus preşedintele ANAF, la Parlament.

Șeful ANAF a precizat că, „în ceea ce înseamnă partea de baze de date, şi el, dacă ar fi contribuabil, ar fi sufocat de datele pe care le depune”.

„Nici mie nu mi-ar plăcea ca, după ce le depun, după ce e-Factura arată toate facturile mele, să vină organul de control şi să-mi ceară din nou datele pe care le deţin. Da, aveţi dreptate, este un minus al ANAF-ului, este o problemă cu care ne confruntăm din trecut până la momentul mandatului meu şi în continuare. Încercăm ca, prin discuţii şi prin cursurile pe care le facem cu colegii noştri, să explicăm că înainte de a merge la contribuabil şi a-i cere aceste baze de date, să ne uităm în propriile baze de date”, a explicat el.
Potrivit preşedintelui ANAF, asta înseamnă proiectul Big Data.

„Încercăm să stabilim profile de risc şi încercăm ca să nu mai punem contribuabilul în această situaţie, dar, din păcate, în prezent, mulţi dintre colegii mei, şi îmi pare rău că eu trebuie să spun asta, dar acolo unde greşim, trebuie să o spun, o facem în continuare. Îmi doresc ca la sfârşitul procesului de digitalizare toate aceste deconturi, bilanţuri şi toate cele, să fie elaborate de ANAF şi trimise contribuabilului doar spre confirmare”, a subliniat Adrian Nicuşor.

Ce spune președintele ANAF despre controalele dese la micii contribuabili

Preşedintele ANAF, Adrian Nicuşor, a fost audiat marţi, în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, la solicitarea deputatului USR Cezar Drăgoescu.

Şeful instituţiei a anunţat că reorganizarea ANAF-ului va veni imediat ce un proces de digitalizare se finalizează şi a dat explicaţii privind controalele dese la micii contribuabili, arătând că, pentru că au acelaşi salariu, inspectorii ANAF preferă să nu lucreze la mari contribuabili şi să meargă către micii contribuabili, unde activitatea este mult mai simplă şi astfel, asistăm la o depopulare în zona marilor contribuabili şi o suprapopulare în zona micilor contribuabili.

Preşedintele ANAF a răspuns în cadrul audierii la mai multe întrebări puse de parlamentari. Referitor la inspectorii fiscali care sunt mai puţini pe teren şi mai mulţi în birou, preşedintele ANAF a precizat că „şi din analizele făcute de ei există o împărţire inadecvată a posturilor”.

„Nu neapărat dacă stai în birou este ineficient, bazele de date îţi permit lucrul ăsta, dar da, apare un fenomen destul de delicat. Având aceeaşi sumă, acelaşi salariu, colegii noştri preferă să nu lucreze la mari contribuabili şi să meargă către micii contribuabili, unde activitatea este mult mai simplă. Astfel, asistăm la o depopulare în zona marilor contribuabili şi o suprapopulare în zona micilor contribuabili. Poate şi de aici percepţia aceasta că micii contribuabili, care, repet, e reală, au fost mai des controlaţi. Repet, suntem aici să rezolvăm aceste probleme. Nu o să fie uşor. Avem nevoie să schimbăm mentalitatea şi sunt ferm convins că, odată finalizat procesul de digitalizare, astfel de discuţii vor fi mai puţine”, a explicat Adrian Nicuşor.

Preşedintele ANAF a mai declarat că şi în relaţia dintre regiuni şi judeţe au probleme. „Încercăm să identificăm toate problemele şi, după aceea, să reuşim să le explicăm şi sindicaliştilor şi tuturor celor prezenţi aceste aspecte. Suntem în analiză, nu pot să vă dau prea multe date, dar, în acest moment, nu vorbim de o reorganizare. Reorganizarea ANAF-ului va veni imediat ce un proces de digitalizare se finalizează. Aş prefera întâi să digitalizăm şi apoi să întocmim organigrame cu funcţii şi, la fiecare nouă organigramă, să vă explicăm în spate procesul de digitalizare care a stat la baza fundamentării ei”, a spus preşedintele ANAF.

Legat de sumele stabilite de structurile de control versus sumele încasate de structurile de control Adrian Nicuşor a menţionat că, în 2025, până în prezent, sunt 248 de milioane şi s-au încasat doar 187 milioane.

„Avem şi aici o problema, în sensul că, după ce stabilim riscul la o societate pe care o controlăm, după ce mergem să o controlăm, ajungem în situaţia în care nu încasăm toată suma pentru că patrimoniul companiei nu permite acest lucru. Aici lucrăm la îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă pentru fiecare dintre activităţile pe care le derulează ANAF-ul. În ceea ce priveşte activitatea de inspecţie, avem un astfel de indicator. Suntem în consultare pe acest subiect, urmând ca de la 1 ianuarie să schimbăm indicatorii de performanţă pe toate domeniile, astfel încât să îmbunătăţim aceste date care arată prost”, a menţionat şeful ANAF.

Adrian Nicuşor a comentat şi ştirile apărute în spaţiul public privind ”cuibul de fantome”, sutele de firme aflate la aceeaşi adresă.

„Avem şi măsura Curţii de Conturi vizavi de firmele care funcţionează la acelaşi sediu. Suntem într-un grup de lucru cu colegii de la Ministerul Justiţiei, referitor la aceste aspecte. Avem o confuzie generală în spaţiul public între sediul social şi domicilul fiscal. Registrul Comerţului lucrează cu sediul social. Sediul social este înregistrat de către Registrul Comerţului. Foarte mulţi dintre cetăţeni au înţeles că pot să iei o firmă de pe net care să-ţi facă firma mai departe. Aceste firme oferă inclusiv sediul social. Apar o serie de contracte care nu sunt deloc profilul unui contribuabil de bună credinţă şi îmi pare rău că mulţi dintre contribuabili de bună credinţă pică în această plasă. Ce se întâmplă aici? Se întâlneşte un contract de închiriere în care contribuabilul care îşi deschide firma declară în cel mai mic detaliu că nu îşi va desfăşura nicio activitate la sediul social. Practic, el, prin această prevedere contractuală, i-a găsit şi soluţia, spune că la terţi, dar nu precizează tertii, nici nu are cum, pentru că este o societate nou înfinţată şi doar nu are contracte înainte de înfiinţare. Depune aceste date la Registrul Comercial fără să ţină cont de prevederile ANAF-ului şi de prevederile din legislaţia ONRC care spun aşa, atunci când nu funcţionezi la sediul social şi tu declari că nu funcţionezi la sediul social – fie că e o căsuţă postală, fie că nu e un spaţiu adecvat, eşti obligat de Codul de procedură fiscală, obligat prin declaraţia 050 să depui datele referitoare la domiciliul fiscal, un contribuabil care are sediul social şi declară că nu funcţionează acolo trebuie să-şi declare domiciliul fiscal”, a explicat preşedintele ANAF.

El a menţionat că ANAF lucrează cu domiciliul fiscal iar în momentul în care el declară că nu funcţionează la sediul social şi nu-şi declară un domiciliu fiscal, conform Codului de procedură fiscală şi a procedurilor interne, ANAF-ul îl inactivează, astfel că nu poate să deducă TVA, nu poate să deducă cheltuieli, doar plăteşte impozite.

„Sediul social este locul în care registrul comerţului îl înregistrează pe contribuabil iar domiciliul fiscal este locul unde acesta se desfăşoară business-ul. Chiar dacă el merge la terţi, el trebuie să declare ANAF-ului un loc unde poate fi găsit”, a mai spus şeful ANAF.