Mugur Isărescu avertizează despre riscurile trecerii de la cash la euro digital: „Ne termină ruşii în 3 zile”

La 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, guvernatorul Mugur Isărescu a lansat un apel la repunerea pe masă a unor teme majore: trecerea la un nou model economic-industrial, introducerea unui euro digital care să nu înlocuiască numerarul şi, mai ales, consolidarea urgentă a securităţii cibernetice. Totodată, Isărescu a recunoscut că, deşi ajustarea fiscal-bugetară rămâne prioritară, România nu-şi mai poate permite să amâne discuţia despre creşterea competitivităţii.

„Contextul internațional invită la căutarea fundamentelor pentru un nou design economic-industrial și o nouă anvelopă financiară flexibilă și plină de reziliență”, a spus guvernatorul în cadrul ceremoniei care marchează 145 de ani de la înfiinţarea BNR. Isărescu a explicat că unul dintre vectorii acestei transformări este accelerarea procesului de introducere a euro-digitalului — „un euro digital care nu înlocuiește numerarul” — dar a subliniat că băncile de hârtie rămân, pentru o parte semnificativă a populaţiei, preferabile: „Bancnotele euro rămân preferatele unei părți din populație.”

Se schimbă banii, adio cash! Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană anunţă trecerea la euro digital

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mugur Isărescu a invocat experienţa Suediei, care a încercat tranziţia către o societate complet fără numerar („no-cash society”) şi a întâmpinat probleme neaşteptate: „Primul motiv — pensionarii. Nu vor, nu preferă digitalul. Al doilea este şi mai interesant: dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, «ne termină rușii», ne blochează plățile în trei zile. Sistemele de securitate nu sunt ceva foarte simplu de realizat.” Prin aceste exemple, Isărescu a tras un semnal de alarmă: soluţiile digitale nu sunt neutre și implică costuri, riscuri şi acumulări tehnologice și instituționale pe termen lung.

Alte articole

Luca Niculescu, politică total diferită de a predecesorului Bolojan: Trebuie să repornim motoarele economiei, să îi ajutăm pe cei care oferă locuri de muncă, nu să îi sufocăm în taxe şi birocraţie / Consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârşit prin creşterea taxelor

Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu Mugur Isărescu. Șeful BNR l-a așteptat pe covorul roșu, ce au discutat

„În urma cu câţiva ani, generalul Johnes de la Atlantic Council mi-a dat un material şi spunea despre acest sistem de comunicaţii: «cel mai important proiect de după proiectul Manhattan, cu bomba atomică».” Afirmaţia vrea să sublinieze că, pentru securitate naţională şi economică, investiţiile în comunicaţii şi apărare cibernetică pot avea aceeaşi importanţă pe termen lung ca marile proiecte strategice ale secolului trecut.

Într-un pas mai personal, guvernatorul a povestit că, după o întâlnire cu secretarul general al OCDE, fusese întrebat dacă pregăteşte un plan de creştere a competitivităţii economiei româneşti. „Am răspuns sincer: acum dominantă este ajustarea fiscal-bugetară; cu alte cuvinte, nu ne este capul la creșterea competitivității, pentru că avem lucruri mult mai grele de făcut”, a recunoscut Isărescu . Totuşi, el a admis că acea reacţie iniţială nu mai este suficientă: „Ajustarea va dura câțiva ani buni și noi nu putem amâna dezbaterea despre ce se întâmplă în lume și cum ne adaptăm — ajustarea fiscală trebuie făcută în paralel cu această dezbatere.”

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană vor încerca vineri să ajungă la o poziţie comună privind înfiinţarea unei versiuni digitale a monedei euro, care ar putea deveni o alternativă la sistemele dominante de plăţi Visa şi Mastercard din SUA.

Când ar putea fi lansat euro digital. Miniștrii de Finanțe dezbat viitorul plăților în UE

Discuţiile referitoare la euro digital sunt în derulare de şase ani, dar dezbaterea s-a accelerat anul acesta, UE încercând să-şi reducă dependenţa de alte ţări în zone cheie, cum ar fi energia, finanţele şi apărarea.

„Trebuie să mergem înainte cu propriul nostru sistem de plăţi digital, pentru a reduce dependenţa de alţi furnizori. Cred că este o zonă cheie de progres, unde trebuie să avansăm şi să face rapid progrese”, a afirmat ministrul spaniol de Finanţe, Carlos Cuerpo.

Deşi sprijinul politic pentru un euro digital pare a fi extins, Parlamentul European nu a adoptat legislaţia necesară, argumentând că încă trebuie analizate anumite detalii.

Se schimbă banii luni, 22 septembrie 2025! BNR a luat decizia de ultim moment pentru români

Banca Centrală Europeană (BCE) speră ca până la începutul anului viitor să dispună de toate deciziile politice pentru a emite euro digital şi apoi va avea nevoie de doi-trei ani pentru lansarea monedei, a declarat recent Piero Cipollone, membru în boardul executiv al BCE.

Comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis a subliniat de asemenea necesitatea ca Europa să aibă un sistem de plăţi independent pentru cumpărăturile online, în condiţiile în care din ce în ce mai multe afaceri îşi mută activitatea pe internet.

„Este important să consolidăm autonomia strategică a Europei, să nu depindem de sisteme de plăţi externe, să avem un sistem de plăţi adecvat la nivel european”, a declarat vineri Dombrovskis.

Când se schimbă banii în România, anunţul oficial de la BNR despre trecerea la euro. Scandal uriaş mistico-religios în Bulgaria din cauza euro

Unele state membre UE au propriile sisteme de plăţi naţionale digitale, dar niciunul nu este acceptat în interiorul blocului comunitar. Deşi Comisia Europeană a propus în 2023 legislaţia privind crearea euro digital, nu s-au întâmplat prea multe de atunci. Unii parlamentari şi bancheri sunt îngrijoraţi că euro digital va determina firmele să nu mai apeleze la sectorul bancar şi vor apărea riscuri legate de stabilitate.

„BCE poate furniza arhitectura de bază prin care sectorul privat poate apoi construi soluţiile necesare. Vedem euro digital ca un proiect important, atât în privinţa dezvoltării tehnologice, cât şi a autonomiei strategice a UE”, a dat asigurări Dombrovskis.

BNR: Creditul neguvernamental a crescut în august cu 8% față de luna similară din 2024

Potrivit băncii centrale, masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârșitul lunii august 2025 un sold de 751 138 milioane lei. Aceasta a scăzut cu 0,1 la sută (-2,2 în termeni reali1) față de luna iulie 2025, iar în raport cu august 2024 s-a majorat cu 8,3 la sută (-1,4 la sută în termeni reali).