Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse acuză Uniunea Europeană, citând doar “informații primite de SVR” că se pregătește „să ocupe” Republica Moldova. Comunicatul SVR vine cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare esențiale din Moldova, pe care Kremlinul a încercat să le influențeze în detrimentul forțelor pro-occidentale.
SVR “raportează că (…) birocrații europeni cu sediul la Bruxelles sunt hotărâți să mențină Moldova pe calea politicilor lor rusofobe. Ei intenționează să facă acest lucru cu orice preț, inclusiv prin desfășurarea de trupe și ocuparea de facto a țării. În prezent, statele membre NATO își concentrează forțele armate în România, lângă granița cu Moldova. Se pregătește o „debarcare” a NATO în regiunea Odessa din Ucraina pentru a intimida Transnistria. Conform informațiilor disponibile, primul grup de militari de carieră din Franța și Regatul Unit a sosit deja la Odessa”, anunță, pe un ton alarmist, Serviciul rusesc de Informații Externe.
Ce acuzații mai conține comunicatul SVR:
Fost ministru al Apărării despre declarațiile Rusiei: „O nouă provocare la adresa NATO”
Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, avertizează asupra unor „declaraţii extrem de grave” venite din partea Rusiei, după ce Serviciul de Informaţii Externe de la Moscova a acuzat NATO şi UE de „planuri de ocupare” a Republicii Moldova şi de desfăşurări de trupe în România şi regiunea Odesa.
Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, reacţionează dur după comunicatul Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse, în care NATO şi Uniunea Europeană sunt acuzate de „planuri de ocupare” a Republicii Moldova, de „falsificare” a alegerilor şi de desfăşurarea de trupe în România şi regiunea Odesa.
„Este pură propagandă, care trebuie citită exclusiv în cheie electorală, în contextul alegerilor parlamentare de duminică din Republica Moldova. Kremlinul provoacă şi încearcă să creeze frică, neîncredere şi haos, pentru a influenţa votul şi a sabota traiectoria europeană a Moldovei”, scrie pe Facebook Mihai Fifor.
Social-democratul subliniază că România este membră NATO şi UE, iar „ruşii, ca de obicei amnezici, uită un adevăr elementar: NATO este o alianţă politico-militară strict defensivă”.
„România sprijină fără rezerve parcursul european al Republicii Moldova şi, aşa cum este firesc, sperăm că votul de duminică va fi covârşitor în favoarea menţinerii ţării pe acest traseu pro-european. Moldova aparţine Europei şi are tot dreptul să îşi aleagă singură calea – liber, democratic, fără presiune şi fără ameninţarea Rusiei”, a concluzionat Fifor.
Cetățenii moldoveni vor putea vota pe 28 septembrie 2025, inclusiv prin corespondență în zece țări. În România, vor fi 22 de secții de votare
Capitolul 8: Integrarea europeană a Republicii Moldova
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1 – 9 septembrie 2025, 7 din 10 români cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research – Integrarea europeană a Republicii Moldova
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o creștere semnificativă, în ultimii 10 ani, a procentului celor care cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană. Este o percepție care reflectă îmbunătățirea semnificativă a relației bilaterale în ultimul deceniu, pe fondului sprijinului consistent al României pentru proiectul european al Republicii Moldova. Pe de altă parte, crește semnificativ și ponderea celor care cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și a politicienilor din Basarabia de a merge pe drumul integrării, decât de ajutorul României sau al altor state europene. Acest tip de percepție atrage atenția asupra importanței istorice a votului de la alegerile parlamentare care va avea loc duminica viitoare, un vot esențial pentru bunăstarea și securitatea tuturor cetățenilor din Republica Moldova. Invențiile masive ale Rusiei în acțiuni hibride de destabilizare și deturnare a orientării europene a Republicii Moldova confirmă importanța crucială a scrutinului de duminică”
VIII. Republica Moldova
72.8% dintre români consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană (față de 56.3% în iulie 2015), în timp ce 16.5% sunt de părerea contrarie (față de 29.6% în iulie 2015), iar 10.7% nu știu sau nu răspund.
Cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană: 69% dintre votanții PSD, 85% dintre votanții PNL, 79% dintre votanții USR și 72% dintre cei ai AUR, respectiv 76% dintre bărbați și 70% dintre femei, 63% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 75% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 69% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 79% dintre cei peste 60 de ani, 62% dintre persoanele cu educație primară, 78% dintre cei cu educație medie, 73% dintre cei cu educație superioară, 76% din locuitorii din București, 75% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 78% dintre cei din urbanul mic și 68% din rural, respectiv 73% dintre angajații la stat și 77% dintre cei care lucrează la privat.
Consideră că România NU face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană: 12% dintre votanții PSD, 9% dintre votanții PNL, 12% dintre votanții USR și 22% dintre cei ai AUR, respectiv 17% dintre bărbați și 16% dintre femei, 28% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 13% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 12% dintre cei peste 60 de ani, 27% dintre persoanele cu educație primară, 13% dintre cei cu educație medie, 11% dintre cei cu educație superioară, 10% din locuitorii din București, 14% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 15% dintre cei din urbanul mic și 20% din rural, respectiv 19% dintre angajații la stat și 14% dintre cei care lucrează la privat.
40.4% dintre respondenți consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene (față de 46% în iulie 2015). 50.9% cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării (față de 40.5% în iulie 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.7%.
Consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene: 48% dintre votanții PSD, 41% dintre votanții PNL, 38% dintre votanții USR și 46% dintre cei ai AUR, respectiv 40% dintre bărbați și 41% dintre femei, 50% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 39% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 42% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani, 49% dintre persoanele cu educație primară, 40% dintre cei cu educație medie, 31% dintre cei cu educație superioară, 35% din locuitorii din București, 45% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 38% dintre cei din urbanul mic și 40% din rural, respectiv 40% dintre angajații la stat și 44% dintre cei care lucrează la privat.
Cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării: 43% dintre votanții PSD, 56% dintre votanții PNL, 59% dintre votanții USR și 47% dintre cei ai AUR, respectiv 53% dintre bărbați și 49% dintre femei, 45% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 53% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 47% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 56% dintre cei peste 60 de ani, 35% dintre persoanele cu educație primară, 54% dintre cei cu educație medie, 64% dintre cei cu educație superioară, 55% din locuitorii din București, 48% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 56% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 55% dintre angajații la stat și 50% dintre cei care lucrează la privat.
BAROMETRUL își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.