Marius Budăi, anunţ despre vârsta de pensionare, după precizările făcute de premierul Bolojan: „Trebuie să vedem cum încadrăm, să punem pe hârtie”

Fostul ministru al Muncii Marius Budăi (PSD) a declarat, miercuri, despre eliminarea excepţiilor privind vârsta de pensionare, că este un domeniu foarte greu şi trebuie să-l înţelegem şi apoi să ne pronunţăm, dând exemplul pensionării unor categorii precum minerii.

Marius Budăi (PSD) despre eliminarea excepţiilor privind vârsta de pensionare: Este un domeniu foarte greu şi trebuie să-l înţelegem şi apoi să ne pronunţăm. Să vii acum să îi spui unui miner că trebuie să stea până la 65 de ani în mină…

”Este un domeniu foarte, foarte greu şi trebuie să-l înţelegem şi atunci când îl înţelegem, să ne pronunţăm. În mare parte, toate categoriile profesionale, acum, în România, unele, cu acele etapizări, nu se pensionează mai devreme de 60-65 de ani. Aş putea să fiu populist, da dom’le, eliminăm toate excepţiile. Să vedem ce înseamnă acele excepţii, de unde vin, pentru că, să vii acum să îi spui unui miner că trebuie să stea până la 65 de ani în mină…”, a spus fostul ministru al Muncii Marius Budăi, în emisiunea România Politică, despre eliminarea excepţiilor privind vârsta de pensionare.

Pensii octombrie 2025. Veste bună pentru seniori, banii de murături ajung mai devreme! Ministrul Muncii: „Bani au fost. Bani sunt şi vor fi”

Alte articole

Prima şedinţă a Coaliţiei după pacea de la Cotroceni, se caută bani de salarii şi pensii. Ce spune Ilie Bolojan de demisie

Gigi Becali, aproape să devină fan Bolojan. ”Văd că îl duce mintea. Poate să vorbească chiar și o oră fără să citească. Știe toate datele”

Marius Budăi a atras atenţia că un miner, de exemplu, are o reducere a vârstei de pensionare în conformitate cu perioada lucrată în condiţii speciale sau de grupa I, cum era odată.

”Trebuie să aşezăm pe hârtie, să vedem ce ne dorim, cum încadrăm în lege”, a precizat Budăi, arătând că deja s-a scos din lege pensia anticipată parţială şi au fost înăsprite lucrurile.

Bolojan: Trebuie să reducem excepţiile legate de pensionările anticipate/ Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că avem foarte multe excepţii şi sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani

Premierul Ilie Bolojan a afirmat într-o conferinţă de presă că trebuie reduse excepţiile legate de pensionările anticipate şi trebuie crescută vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. El a explicat că nu vârsta standard trebuie crescută în România, pentru că sunt foarte multe excepţii şi sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani.

”Este nevoie să avem mai mulţi oameni în economia reală. Una din problemele mari pe care le are România este că veniturile pe care le colectăm la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Aceasta este realitatea. Cu cât vom avea mai mulţi oameni care vor lucra în România, cu cât ei vor câştiga mai bine, cu cât firmelor le va merge mai bine şi, în general, oamenii vor avea mai multe oportunităţi, fără să creştem impozitele, vom avea deci o bază de impozitare mai mare şi vom putea să asigurăm servicii de sănătate, de educaţie şi aşa mai departe mai bune”, a afirmat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan tranșează subiectul demisiei, după amânarea deciziei CCR privind pensiile speciale: „Stabilitatea politică joacă un rol important”

El a adăugat că România este pe penultimul loc în Europa la numărul de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie.

”Gândiţi-vă că, între 55 şi 64 de ani, doar 53% din români lucrează. Ceilalţi sau prin diferite excepţii au ieşit în pensie sau nu lucrează sau unii sunt plecaţi în străinătate, dar nu sunt implicaţi în economia directă a României”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că trebuie luate măsuri pentru a fi aduşi cât mai mulţi oameni în economie. ”Prin urmare, ceea ce trebuie să facă orice guvern pentru a avea mai mulţi oameni în economie este să luăm un pachet de măsuri ca să avem mai mulţi oameni în economie. Şi atunci trebuie să reducem excepţiile legate de pensionările anticipate şi să creştem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepţii şi sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani. Asta este o măsură foarte importantă, e o măsură de echitate socială, e o măsură de sustenabilitate economică şi e o măsură care ţine cont de stabilitatea sistemului de pensii în anii următori”, a afirmat Ilie Bolojan.

Vârsta standard de pensionare în România, conform legii din 2010, este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, dar aceasta crește treptat pentru a fi egalizată. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani pentru ambele sexe.

La ce vârstă se pot pensiona femeile în 2025. Din 2030, vârsta de pensionare creşte la 65 de ani
În momentul de față, adică la nivelul lunii mai 2025, femeile se pot pensiona în momentul în care au împlinit vârsta de 62 de ani și 4 luni. După cum arătam mai sus, această vârstă va crește treptat, conform eșalonării din anexa 5, până când va ajunge la 65 de ani în ianuarie 2035.

Să folosim câteva exemple pentru a înțelege mai bine care este vârsta de pensionare la femei în România. Vârsta de pensionare pentru femei a crescut treptat în România. De pildă, la nivelul anului 2015 era de 60 de ani. Conform noii legi a pensiilor, în ianuarie 2030, vârsta de pensionare la femei va ajunge pentru prima dată la 63 de ani.

Pe parcursul anilor 2030-2031, vârsta de pensionare urmează să crească cu câte o lună odată la câteva luni, până când va ajunge la 64 de ani în ianuarie 2033. După încă un an, în ianuarie 2034, vârsta de pensionare în cazul femeilor va ajunge la 64 de ani și 6 luni, iar în ianuarie 2035 vârsta de pensionare va ajunge la 65 de ani, egalizându-se cu cea a bărbaților.

Majoritatea țărilor europene cresc vârsta de pensionare

Majoritatea țărilor europene se gândesc să majoreze vârsta de pensionare pe fondul creșterii speranței de viață, a presiunilor demografice, mai exact a îmbătrânirii populației, și a presiunii asupra sistemelor de pensii, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Organizația internațională, care reunește 38 de state cu economii dezvoltate și din care România nu face parte, estimează că până în 2060 vârsta medie de pensionare în Uniunea Europeană se va apropia de 67 de ani, iar mai multe țări ar urma să o crească până la 70 de ani sau mai mult. Majoritatea țărilor UE au aplicat deja reforme sau planifică creșteri etapizate ale vârstei legale de pensionare pentru a menține sustenabilitatea sistemului de pensii pe măsură ce populația îmbătrânește, iar forța de muncă se reduce.

Potrivit Eurofound, aproape toate statele membre UE au făcut modificări ale sistemelor de pensii, în special privind creșterea vârstei legale de pensionare și limitarea pensionării anticipate, pentru a se adapta la o forță de muncă ce îmbătrânește rapid.

Franța

În 2023, Guvernul Franței a adoptat o lege extrem de controversată care a majorat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, declanșând proteste pe scară largă și luni de dezbateri aprinse.

Problema este atât de controversată încât noul prim-ministru, François Bayrou, a redeschis negocierile privind reforma în 2025 din cauza instabilității politice și a nemulțumirii publice.

Germania

Germania își crește treptat vârsta de pensionare: până în 2031, aceasta va urca de la 65 la 67 de ani, în principal ca răspuns la schimbările demografice.

În 2025, cei care se pensionează trebuie să aștepte până la vârsta de 66 de ani și 4 luni, urmând ca noi ajustări să aibă loc în viitor. Aceste reforme fac parte din eforturile de a echilibra sistemul de pensii pe măsură ce populația germană îmbătrânește iar nevoia de a sprijini un număr tot mai mare de pensionari pune presiune pe buget.

Danemarca

Danemarca a aprobat recent creșterea vârstei de pensionarede la 67 de ani la 70 de ani până în 2040.

Vârsta de pensionare este indexată cu speranța de viață, așa că ar putea urma și alte creșteri. Deși guvernul susține că această măsură asigură sustenabilitatea bunăstării, creșterea a declanșat proteste pe scară largă și opoziție sindicală.

Danemarca are o populație de aproape 6 milioane de locuitori, dintre care aproximativ 713.000 au vârste cuprinse între 60 și 69 de ani și aproximativ 580.000 au între 70 și 79 de ani, potrivit site-ului oficial al Oficiului de Statistică din Danemarca, citat de CNN.

Italia

Vârsta de pensionare din Italia va crește la 67 de ani și 3 luni în 2027 și, apoi, la 69 de ani și 6 luni în 2051, în funcție de speranța de viață. De asemenea, se înăspresc regulile privind pensionarea anticipată, iar stimulentele de pe piața muncii sunt ajustate pentru a menține oamenii lucrând mai mult timp.

Spania

Spania își crește treptat vârsta de pensionare în fiecare an, vizând o vârstă standard de 67 de ani până în 2027. Comparativ cu 2024, există o ajustare suplimentară. Cei care au contribuit 38 de ani și 3 luni se pot pensiona în continuare la 65 de ani. Cu toate acestea, cei care nu au atins acest prag vor trebui să aștepte până la vârsta de 66 de ani și 8 luni pentru a se pensiona.

Finlanda

Finlanda continuă să își crească treptat vârsta de pensionare, în urma reformelor majore din 2005 și 2017. În 2024, vârsta minimă de pensionare era cuprinsă, în funcție de anul nașterii, între aproximativ 63 și 65 de ani. De exemplu, persoanele născute în 1961 ajung la vârsta legală de pensionare la 64 de ani și 9 luni. Vârsta de pensionare continuă să crească cu câte trei luni pentru fiecare cohortă de naștere ulterioară, până când va ajunge la 65 de ani în 2027.

Începând din 2030, vârsta de pensionare va fi corelată cu speranța de viață. Astfel, pe măsură ce crește speranța de viață, vârsta de pensionare pentru generațiile mai tinere va fi și ea majorată. Scopul acestor măsuri este de a menține un echilibru între anii lucrați și anii petrecuți la pensie.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și urmează să ajungă la 65 de ani și pentru femei până în ianuarie 2035, potrivit noii Legi a pensiilor. În prezent, femeile se pot pensiona la 62 de ani și 4 luni, iar această vârstă va crește gradual cu câte o lună la fiecare câteva luni, conform unui calendar eșalonat, până la egalizarea cu bărbații.

„Pentru a asigura un nivel similar al ratelor de înlocuire (venituri la pensie raportate la veniturile anterioare) sunt necesare, printre altele, prelungirea vieții active prin creșterea vârstei de pensionare și suplimentarea veniturilor din pensiile publice cu forme de economisire privată.”, arată un raport al EFOR.

Înainte de pensionare, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, fiind poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arată datele Eurostat. Media europeană este de 39 de ani, iar Olanda înregistrează valorile cele mai mari- aproape 44 de ani de serviciu.

După Olanda, Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani) sunt țările în care durata vieții profesionale e cea mai ridicată.

Cele mai mici durate de viață profesională au fost înregistrate în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34,0 ani), arată Eurostat.

Stagiul minim de cotizare necesar pentru pensie la limită de vârstă este de 15 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Stagiul complet de cotizare este în prezent de 32 de ani și 10 luni pentru femei și va ajunge la 35 de ani pentru ambele sexe până în 2035.

Reforma pensiilor prevede majorarea treptată a vârstei de pensionare și a stagiului complet de cotizare pentru femei, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului pe fondul îmbătrânirii populației și a presiunilor demografice similare cu cele din alte țări europene. La bărbați, aceste praguri au fost atinse deja.