În ziua de 25 Septembrie 2025, la ora 06:51:39 (ora locală a României), s-a produs în BARINAS, VENEZUELA un cutremur puternic cu magnitudinea mb 6.5, la adâncimea de 10.0 km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 27km NE de Barinas, 30km NE de Alto Barinas, 42km SV de Guanare, 88km SE de Valera, anunţă INFP.
Epicentrul a fost localizat la 24 de kilometri de Mene Grande, o localitate petrolieră, într-o zonă puţin populată, în statul Zulia (vest), în apropierea Lacului Maracaibo, potrivit USGS.
Ministrul venezuelean de Interne Diosdado Cabello a citat altă magnitudine, anunţată de Funvisis, o fundaţie venezueleană de cercetare sesimologică.
Cutremurul ”a fost de (magnitudinea) 5,4, fără pagube structurale majore. Faptul că nu există apgube structurale majore la un cutremur de 5,4, care este considerabil”, se datorează ”calităţii construcţiilor din Venezuela”, a apreciat el.
Serviciul geologic din Columbia vecină a anunţat un cutremur de magnitudinea 6,1 în aceeaşi zonă şi a evocat un ”eveniment seismic internaţional”, deoarece a fost resimţit şi în Columbia şi în anumte insule din Caraibe.
Earthquake 6.2 in Venezuela Zulia & Caracas Shaken With Incredible Force
A strong 6.2 magnitude earthquake struck Venezuela on Sept. 24, 2025, with the epicenter in Mene Grande, Zulia state. The quake occurred at 6:21 p.m. Caracas time & was felt in several cities across the… pic.twitter.com/xJzAfvyt35— Jamal Amin (@JamalibnAmin) September 25, 2025
Cutremurul a zguduit imobile la Caracas şi Maracaibo, au constatat jurnalişti AFP şi potrivit unor marori contactaţi telefonic.
Venezuela, o ţară în care aproximativ 80% din populaţie trăieşte în zone cu risc seismic mare, nu a mai înregistrat niciun cutremur major după cel de la Cariaco, în 1997, soldat cu 73 de morţi.
În 1967, un cutremur la Caracas s-a soldat cu 283 de morţi, potrivit Funvisis.
Epicentrul cutremurului de miercuri se află între Lacul Maracaibo şi Munţii Anzi Cordilieri, într-o zonă cu activitate seismică mare de-a lungul lanţului muntos.
Conform aceleiaşi surse, şi în Vrancea a avut loc un cutremur cu magnitudine 2.8 joi dimineaţă.
Între timp, s-a aflat că seismele care au zguduit timp de peste 30 de zile insula Santorini din Grecia la începutul anului 2025 ar putea fi asociate cu mișcările magmei sub doi vulcani din această regiune a Insulelor Ciclade, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP.
De la 27 ianuarie și până la începutul lunii martie, mii de cutremure de pământ au fost înregistrate între insulele Santorini, Amorgos, Ios și Anafi din Marea Egee, notează Agerpres.
Cutremur puternic între Grecia și Bulgaria. S-a simțit și în România
Cele mai puternice seisme, cu magnitudini cuprinse între 5 și 5,3, nu au făcut victime și nici pagube materiale importante.
Însă ele au provocat o vie îngrijorare, determinându-le pe autoritățile elene să decreteze starea de urgență timp de o lună într-o regiune cunoscută pentru intensa ei activitate tectonică și vulcanică.
Potrivit autorilor studiului publicat în revista Nature, activitatea vulcanică s-ar afla la originea acestei serii de seisme.
Situată la convergența plăcilor tectonice africană și anatoliană, Santorini face parte dintr-un arc vulcanic alături de doi vulcani subacvatici, apropiați de această insulă și denumiți Nea Kameni și Kolumbo, care se află la o distanță de 7 kilometri unul de celălalt.
Marius Iksen de la Centrul de Geoștiințe din Potsdam (Germania), Jens Karstens de la Centrul de cercetări oceanice din Kiel (Germania) și colegii lor au studiat datele seismice, precum și date satelitare obținute timp de mai multe luni.
Lanțul de evenimente a început în iulie 2024, când magma a urcat spre suprafață dintr-un rezervor de mică adâncime situat sub Nea Kameni. Acest fapt a dus mai întâi la o ridicare abia perceptibilă, de doar câțiva centimetri, a caldeirei din Santorini, un vast crater.
Pe 27 ianuarie 2025, cercetătorii au observat un transfer de magmă de la 7,6 kilometri adâncime sub Kolumbo spre Nea Kameni, ceea ce a declanșat probabil seria de seisme.
Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-au infiltrat sub forma unui dig – o coloană de rocă topită care pătrunde într-o fractură a scoarței terestre – cu o lungime de 13 kilometri și care se oprește la 3-5 kilometri sub fundul mării.
În urma acestei mișcări magmatice, Insula Santorini s-a scufundat din nou cu câțiva centimetri, un fenomen interpretat de cercetători drept o dovadă a unei conexiuni până acum necunoscute între cei doi vulcani.
„Caracterul în cascadă al evenimentelor din timpul crizei ar putea indica faptul că cele două sisteme vulcanice împart și, probabil, își dispută aceeași alimentație magmatică în profunzime, ceea ce implică o conexiune hidraulică între acești vulcani vecini”, au explicat autorii studiului.