Prima şedinţă a Coaliţiei după pacea de la Cotroceni, se caută bani de salarii şi pensii. Ce spune Ilie Bolojan de demisie UPDATE

Vineri dimineaţa are loc la Palatul Victoriei şedinţa coaliţiei, pentru rectificarea bugetară, care ar urma să intre în şedinţa de Guvern programată să înceapă la ora 10.00, în coordonarea premierului Ilie Bolojan, pe ordinea de zi fiind şi prelungirea plafonării preţului la aleimnetele de bază. Ministerele au cerut 80 de miliarde de lei, răspunsul a fost că nu se pot da decât 25 de miliarde de lei.

UPDATE: Ministrul Finanţelor susţine că sunt bani de pensii şi salarii până la finaul anului 2025

Conform surselor noastre, la rectificarea bugetară se vor acorda în plus 22,8 miliarde lei, iar ca țintă de deficit va fi 8,4%.

Din prezentarea susținută de ministrul Finanțelor rezultă că sunt acoperite în totalitate salariile, pensiile, alocațiile sau plățile cu caracter social, până la finalul acestui an. De asemenea, există ban pentru a achita facturile restante la investiții.

Alte articole

Câți bani a cheltuit Ilie Bolojan de când este în funcția de premier, față de predecesorul Marcel Ciolacu

Marius Budăi, anunţ despre vârsta de pensionare, după precizările făcute de premierul Bolojan: „Trebuie să vedem cum încadrăm, să punem pe hârtie”

Alocările pe domenii arată în felul următor:

• La Sănătate se vor acorda în plus 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, în mare parte pentru a plăti medicamentele compensate, datorii către farmacii sau concedii medicale. Ministerul Sănătății a cerut un plus de 500 de milioane de lei și 280 de milioane pentru programele de sănătate
  Către Ministerul Transporturilor pleacă în plus 2,1 miliarde de lei, bani necesari pentru acoperirea investițiilor și achitarea facturilor până la finalul anului.
  Către ministerul Muncii pleacă un plus de 2,5 miliarde de lei, dintre care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici.
  Către Ministerul Dezvoltării pleacă peste 2,5 miliarde lei.
  Către Ministerul Energiei pleacă un plus de 1,2 miliarde lei, plăți pentru furnizori
  Ministerul de Externe a cerut un plus de 100 de milioane de lei, dar deocamdată nu au primit nimic
  Ministerul Educației va primi aproximativ 900 de milioane de lei.
  Ministerul Mediului au cerut 4 miliarde de lei în plus, dar vor primi doar 600 de milioane de lei.
  Către Ministerul Finanțelor pleacă un plus de 18,3 miliarde lei, dintre care 12,1 miliarde lei sunt doar dobânzile. De asemenea, 1,6 miliarde lei sunt Fondul de Rezervă Bugetară și restul sumei până la 18,3 miliarde sunt un buffer pentru investițiile din PNRR.
  Ministerul Culturii a cerut aproximativ 375 de milioane de lei, dar au primit doar 6 milioane.
  De la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei.
  În cadrul rectificării bugetare s-a efectuat o tăiere de 10% la finanțarea partidelor politice.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că această rectificare de buget este una destul de tensionată pentru că suntem puternic presaţi de zona de investiţii.

”Această rectificare va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine şi cel mai târziu vineri dimineaţa va fi publicată în transparenţă decizională în vederea consultării, rectificarea de buget”, spunea şeful Executivul.

Bolojan mai declara că cel mai târziu marţi, Guvernul ar urma să fie convocat într-o şedinţă extraordinară şi să aprobe rectificarea bugetară, prin care să se asigure plăţile curente, să completeze sumele necesare pe asistenţă socială şi în alte domenii, inclusiv o uşoară suplimentare pe componenta de investiţii.

Premierul Bolojan nu renunță la concedierile în administrația publică: „Unii și-au bătut joc de bani”

”Aşa cum ştiţi, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene, practic ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate. În loc de puţin peste 20 de miliarde de euro grant şi împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunţate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta înseamnă presiuni puternice pe buget atât anul acesta, cât şi anul următor şi pentru ca anul următor să putem aloca sume suplimentare pe componenta de investiţii, în principal pe supracontractările din programul PNRR, este nevoie să ne reducem cheltuielile de funcţionare şi practic toţi banii care vor fi economisiţi suplimentar anul viitor prin reduceri de cheltuieli, printr-o mai bună eficienţă, vor fi alocaţi finalizării acestor proiecte de investiţii din programul PNRR. Sunt sume, aşa cum v-am precizat, destul de importante, sunt lucrări începute în foarte multe localităţi din ţară, care ţin, de exemplu, renovări de şcoli, dotarea acestora, componente de eficienţă energetică şi aşa mai departe”, preciza premierul.

Bolojan, întrebat dacă demisionează în cazul în care o lege din pachetul 2 nu trece de CCR: Am văzut discuţii legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum/ Rămân în această funcţie cât timp voi putea face ceva relevant

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că a văzut în permanenţă discuţii în spaţiul public legate de o eventuală demisie a sa, dar a precizat că în această perioadă nu se gândeşte la acest lucru, ci cum să se dezvolte România. ”Eu am spus şi continui să spun că voi rămâne în această funcţie atât cât voi putea face ceva relevant”, a subliniat el.

Ilie Bolojan a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă îşi va da demisia în cazul în care CCR va declara neconstituţională vreuna din legile din pachetul 2, inclusiv cea legată de pensionarea magistraţilor.

EXCLUSIV Cât îl costă pe Bolojan mesele date după ședințele de guvern. Premierul se lăuda că a dat afară ospătarii și șoferii, dar nu a redus și cheltuieile alocate pentru demnitari

”În mod evident, şi aceasta este aşteptarea mea, pentru că Guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituţionale, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că proiectele respectă prevederile constituţionale, dar Curtea sigur se va pronunţa aşa cum consideră de cuviinţă”, a afirmat premierul Bolojan.

El a adăugat că nu se gândeşte la demisie, ci la măsurile pe care trebuie să le ia în perioada următoare. ”Am văzut în permanenţă discuţii legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum, mă gândesc la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, cum să ieşim cu ţara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru. Eu am spus şi continui să spun că voi rămâne în această funcţie atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunţa, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresaţi aceeaşi întrebare sau să speculaţi”, a declarat Ilie Bolojan.

Tanczos Barna: Sunt foarte multe instituţii care s-au obişnuit să îşi cheltuie toţi banii în primele şapte, opt luni şi să întindă mâna la rectificare / 2025 e primul an când nu vor mai primi la rectificare alţi bani

Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat, miercuri seară, că sunt foarte multe instituţii care se obişnuiseră să îşi cheltuie bugetul în primele şapte-opt luni şi apoi să ceară bani la rectificare, dar a adăugat că acum nu se va întâpla acest lucru. El a anunţat că 2025 este primul an când nu vor mai primi alţi bani la rectificare şi trebuie să se descurce prin reaşezarea sumelor în interiorul bugetului pe care îl au.

Vicepremierul Tanczos Barna a fost întrebat,recent,  care este adevărul despre situaţia bugetară a României. ”În 2024, în decembrie, când am preluat postul de ministru al Finanţelor, după trei, patru zile, şi după ce am închis practic anul, pentru că a fost în preajma sărbătorilor această preluare de mandat, a fost foarte clar că în 2025, fără măsuri de reducere a cheltuielilor, nu se poate. Pentru că fiecare minister, fiecare ministru, până atunci a tot angajat, nu personal ministru, dar instituţiile sub ordine a ministerului. Au tot crescut cheltuielile de personal, au tot crescut cheltuielile de funcţionare. Şi când am făcut bugetul la majoritatea ministerelor am prevăzut din ianuarie o reducere cu 5% a cheltuielilor de personal şi de funcţionare”, a afirmat Tanczos Barna.

El a adăugat că multe ministere nu au respectat această decizie. ”Foarte multe ministere timp de luni de zile n-au mişcat niciun deget. Şi odată cu trecerea timpului, presiunea a crescut pe lunile care au rămas. Dacă nu ai făcut o reducere de 5% în februarie, ar trebui să faci mai mult în martie – decembrie, în perioada rămasă. Dacă nu ai făcut în primele 5 luni, trebuie să faci dublu în cele 4 luni rămase, dacă nu ai facut de la începutul anului. Deci este nevoie de măsuri ferme de oprire a hemoragiei. Pentru că fiecare minister a cheltuit  în neştire până atunci”, a mai declarat vicepremierul Tanzcos Barna.

El a explicat că abia în aprilie-mai s-a înregistrat o oprire a angajărilor la stat. ”Numărul angajaţilor a tot crescut. Abia undeva în luna aprilie-mai am văzut o primă oprire. (…) A trebuit să oprim creşterea numărului de persoane care sunt angajate la stat. Şi acest lucru s-a întâmplat, acum variaţia este undeva de ordinul sutelor de persoane la un număr total de 1.300.000 de angajaţi, dar măcar s-a oprit. Cheltuielile totale cu salariile si cu personalul pe lună sunt de 14 miliarde. Această suma trebuie să înceapă să scadă. Probabil primele semne se vor vedea în septembrie”, a mai afirmat Tanczos Barna.

El a precizat că multe instituţii se obişnuiseră să termine bugetul în primele şapte, opt luni şi apoi să ceară bani la rectificare, dar acum nu se va mai întâmpla aşa.

”Sunt foarte multe instituţii care s-au obişnuit să-şi cheltuie toţi banii în primele şapte-opt luni, să vină rectificarea, să întindă mâna iarăşi, mai vrem banii, că ni s-au terminat banii. Păi nu mai merge. Şi o să fie primul an când nu mai merge şi o să fie primul an, 2025, când nu o să mai primească prin rectificare alţi bani. Şi atunci trebuie să se descurce prin reaşezarea sumelor în interiorul bugetului pe care îl au. Va fi un an fără precedent, dar în sfârşit se face ordine şi se face bugetul aşa cum trebuie la începutul anului şi fiecare trebuie sa se descurce cu banii pe care îi are de la un început”, a transmis vicepremierul Tanczos Barna.