„Iar a scăpat un ministru rezist în fața microfoanelor și a camerelor de luat vederi, iar a intrat toată țara-n fibrilații, remarcă Victor Ciutacu, în direct la România TV.
„De această dată, l-a ajuns rândul pe Ionuț Moșteanu. Mai bine se abținea și stătea ascuns, dar e mândru ca măgarul la trăsură și nu poate sta în plan secund. Dădeau ăia de la Cotroceni un comunicat de presă după ședința CSAT sau, o să râdeți, îl scoteau la declarații pe președintele republicii. Deși pare bizar ceea ce spun, Nicușor Dan e oricum mai logic și mai coerent decât nefericitul care a ajuns ministrul apărării într-o României aflată geografic la granița cu războiul.
Useristul ăsta, care are impresia că se pricepe la tot și la toate, încă nu s-a dumirit ce are de făcut, concret, când vede drona sau avionul vrăjmaș. Și nici nu cred că o va face. În filmul lui de Rambo din sala de biliard, unde și-a desăvârșit pregătirea universitară complexă, are un telefon cu aplicație și apasă pe buton dacă inamicul nu e suficient de șiret și de iute de fugă. Diplomatul nuclear îi mai lipsește, da-l suplinește cu rucsăcelul de telefist pe care și-l asortează la costumul de activist UTC”, mai spune Victor Ciutacu.
„Nici măcar faptul că nu pricepe mai nimic din responsabilitățile sale nu e neapărat de speriat. Or mai fi prin ministerul ăla, care a stat 10 zile fără curent electric cu războiul la ușă, niște oameni citovi la minte care să-l împiedice să dea în butoane ca-n păcănele. Nenorocirea e că vorbește gura fără el. Sintagma economie de război, pe care a slobozit-o pe gaura gurii fără ca vreun om articulat să și explice poporului suveran ce înseamnă asta, a creat deja o nouă psihoză. Și a șters toate declarațiile liniștitoare de până acum ale liderilor politici. Dacă trei zile la rând lumea s-a tăvălit în chinuri de focul paracetamolului, acum a (re)venit războiul în prim plan. Boscorodesc oamenii, se îngrijorează pe bună dreptate, caută eventuale soluții de avarie să nu-i prindă invazia la domiciliu, mă rog, se comportă exact ca loviți de panică. Pentru că asta și sunt. Era tot ce ne mai trebuia într-o perioadă de stres, instabilitate și griji”, conchide Victor Ciutacu.