Reforma va fi una de mare amploare și va viza atât administrația locală și centrală, cât și statutul unor localități. Potrivit surselor, printre principalele măsuri discutate în coaliţie se numără reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația locală, proces care va fi realizat prin concursuri pe posturi, precum și diminuarea cu 10% a cheltuielilor salariale în administrația centrală.
În cazul instituțiilor centrale, reducerea nu va fi una unitară, ci distribuită diferențiat între diverse structuri.
În plus, planul de reformă prevede desființări și comasări de instituții centrale, în paralel cu o schimbare a rangului localităților, pe baza datelor oficiale de la ultimul recensământ. Astfel, anumite municipii ar putea fi retrogradate la statutul de orașe, iar unele orașe ar putea deveni comune, în timp ce alte comune ar putea fi ridicate la rang de oraș.
Deciziile vor avea consecințe directe asupra alocărilor bugetare, întrucât, potrivit surselor, numeroase municipii depopulate nu mai îndeplinesc condițiile pentru a-și păstra statutul actual, deși primarii fac eforturi pentru a rămâne municipii și a beneficia astfel de sume mai mari de la bugetul de stat.
Liderii coaliției urmăresc să vină în fața opiniei publice cu un proiect major de reformă, care să includă toate disponibilizările din sistemul public și o cifră concretă la nivel național. Premierul Ilie Bolojan ar fi declarat, potrivit surselor politice, că acceptă orice variantă de reformă „dacă se reduce numărul de posturi cu peste 10.000 în administrația locală”.
Estimările actuale arată că, în scenariul unei reduceri de 10% a posturilor ocupate, vor fi eliminate între 10.000 și 12.000 de locuri de muncă.