Noua legislație vine pe fondul presiunilor pentru aplicarea uniformă a sancțiunilor la nivelul Uniunii, în special a celor adoptate împotriva Federației Ruse după declanșarea agresiunii militare asupra Ucrainei. România se află însă în întârziere, termenul-limită de transpunere fiind 20 mai 2025.
În prezent, legislația națională califică astfel de fapte drept contravenții, sancționate cu amenzi și confiscări de bunuri, ceea ce este considerat insuficient de către Bruxelles pentru a garanta eficiența măsurilor restrictive.
″Circumscriindu-se obiectivului de a asigura aplicarea eficace a sancțiunilor internaționale ale Uniunii și integritatea pieței interne în cadrul UE, noua reglementare existentă la nivel european instituie norme comune minime, la nivelul tuturor statelor membre UE, privind definițiile comportamentului infracțional care încalcă sancțiunile internaționale ale Uniunii, a infracțiunilor ce constau în comportamente care eludează sancțiunile internaționale ale Uniunii, precum și disponibilitatea unor pedepse efective, proporționale și cu efect de descurajare pentru aceste infracțiuni, aplicabile atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice″, se arată în expunerea de motive a proiectului, potrivit Profit.ro.
Majoritatea infracțiunilor prevăzute în noul cadru legal vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi. În cazurile mai grave, limitele de pedeapsă cresc la 2-7 ani, de exemplu atunci când faptele implică fonduri sau resurse economice de cel puțin 100.000 de euro, produse militare din Lista comună a UE ori produse cu dublă utilizare reglementate de Uniune.
Cele mai dure pedepse sunt rezervate pentru traficul și utilizarea de armament și tehnică militară. Pentru produsele din categoriile ML1, ML2, ML3, ML4, ML6, ML9 și ML10 – care includ arme de foc cu țeavă lisă, muniții, bombe, torpile, rachete, vehicule terestre, nave de război, aeronave, drone, motoare de aviație și echipamente pentru aeronave – legea prevede închisoare între 5 și 12 ani.
În ceea ce privește persoanele juridice, acestea riscă amenzi penale între 3.000 și 835.000 de lei pe zi. De asemenea, proiectul stabilește măsuri ferme privind confiscarea bunurilor implicate în săvârșirea infracțiunilor.
″În cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută la art. 27-1 , se aplică dispozițiile privind confiscarea bunurilor din Legea nr. 286/2009. Sunt supuse confiscării și fondurile sau resursele economice implicate în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 27-1 alin. (1) lit. h) și i), precum și la alin. (2), cu referire la faptele prevăzute la art. 27-1 alin. (1) lit. h) și i)″, se mai arată în proiect.
Responsabilitatea anchetării acestor infracțiuni va reveni Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), instituție specializată în combaterea rețelelor complexe și a activităților cu impact transfrontalier.