Investigația unei românce a scos la iveală abuzurile din abatoarele Olandei. Muncitorii români semnează clauze abuzive și sunt ignorați de autoritățile locale

Migranții români care ajung să muncească în Olanda prin intermediul agențiilor de plasare a forței de muncă sunt adesea împinși către cele mai grele și mai prost plătite locuri de muncă, în special în industria cărnii. Mulți dintre ei se confruntă cu condiții dure, contracte precare și riscul constant de a-și pierde locuința oferită de angajator. Cazurile recente scot la iveală o realitate dură, unde exploatarea, abuzul și chiar violența fizică devin parte din viața de zi cu zi a unor muncitori est-europeni, conform Știri Diaspora.

Un asemenea episod a fost trăit de Damian Goian, un tânăr român în vârstă de 24 de ani, care a lucrat timp de patru ani pentru compania olandeză Vleesbewerking van der Pijl B.V., unde tranșa carne de vită pentru piața europeană. În noiembrie 2024, tânărul a fost atacat în căminul companiei de patru conaționali, iar unul dintre ei era Alex Florescu, un coleg de muncă. După ce a fost bătut cu pumnii și scos forțat din cameră, Damian a fost abandonat în Rotterdam, având fața plină de sânge.

A rămas pe străzi fără telefon și fără bani, trăind din mila oamenilor. A cerșit și s-a hrănit cu pâine și croissante ieftine timp de o săptămână. În ciuda faptului că a cerut ajutor autorităților, Damian nu a primit niciun fel de sprijin.

Patronul companiei, Cor van der Pijl, după ce i s-au arătat dovezile a recunoscut că Damian a fost angajat acolo, însă acesta a depreciat incidentul, catalogându-l drept o dispută între colegi.

Alte articole

România, despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda. ce se întâmplă dacă obiectele vor fi recuperate

Săptămâna de lucru de patru zile îşi face loc în majoritatea ţărilor UE: „Uneori sunt criticat pentru că lucrez cinci zile!”

Coșmarul prin care trec românii plecați să lucreze în Olanda

Mai multe situații similare au fost relatate de alți muncitori români. De exemplu, Micsunica Bradu, o femeie de 54 de ani, angajată prin agenția RMS Reyhan, a povestit cum a fost concediată după ce a refuzat să se mute într-un apartament plin de șobolani.

Un alt exemplu este Dia Radu, un muncitor român de 34 de ani, agresat de coordonatorul agenției de recrutare și de alți bărbați, fiind ulterior abandonat într-o gară din Eindhoven.

Citește și: ANAF i-a luat casa de la Sibiu lui Klaus Iohannis: Fostul președinte are de plătit și o sumă uriașă

Contractele de muncă în limba olandeză conțin prevederi abuzive

Pe lângă agresiune, muncitorii migranți se confruntă și cu exploatarea economică. Contractele redactate în olandeză conțin taxe ascunse pentru transport și cazare, precum și amenzi arbitrare pentru greșeli minime îi lasă pe mulți fără bani. Un muncitor trebuie să scoată din buzunar până la 150 de euro pe săptămână pentru un pat, iar deducerile micșorează semnificativ salariul promis. De asemenea, lipsa unei protecții reale a legislației muncii lasă victimele fără soluții.

Inspectoratul Muncii din Olanda a raportat că, în 2020-2021, două treimi dintre lucrătorii grav defavorizați din sectoarele cu salarii mici erau români, cei mai mulți în industria cărnii. Avocați și sindicaliști atrag atenția că legea este prea slabă și că sancțiunile pentru angajatori se rezumă la amenzi modice, mai mici decât profitul obținut prin menținerea practicilor abuzive, conform sursei citate.

În ciuda eforturilor campaniilor sindicale și a atenției mediatice de a opri exploatarea muncitorilor, aceste abuzuri încă persistă. Cazurile lui Damian Goian, Micsunica Bradu și Iulian Terchila ilustrează un fenomen amplu: mii de români lucrează în Olanda în condiții dure, fără protecție reală, riscând nu doar pierderea locului de muncă, ci și abuzuri fizice și psihice.

Citește și: Horoscop BANI OCTOMBRIE 2025. Ce se întâmplă cu finanțele după haosul eclipselor din septembrie