Bolojan, decizie curajoasă înainte de sentinţa CCR. Premierul cere „salarizare parţială” pentru magistraţii care şi-au suspendat „parţial” activitatea

Premierul Ilie Bolojan consideră că magistrații care și-au suspendat parțial activitatea ar trebui să primească și o salarizare parțială.

El a mai atras atenția că oamenii depind de sentințele date în justiție și că ei trebuie respectați printr-un serviciu public decent.

În același timp, șeful executivului i-a cerut ministrului justiției să inițieze un dialog cu cei nemulțumiți.

„Personal, nu am ce să fac în această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații și cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial.

Alte articole

Radu Miruță salută adoptarea măsurilor de austeritate de premierul Ilie Bolojan: „Este instrumentul rațional la boala existentă”

Guvernul Bolojan, lăsat în ofsaid! CCR amână majorarea taxelor până la final de ianuarie 2026 UPDATE

Altfel, nu cred că este în regulă și nu cred că este un gest de respect față de cetățenii români, dintre care unii depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public.

Nicușor Dan anunță dacă pică Guvernul Ilie Bolojan în cazul în care CCR respinge reforma pensiilor magistraților: „Decizia este mult, mult exagerată”

Așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigure un serviciu public decent, tot din respect pentru cetățeni.”

Reamintim că magistrații din numeroase instanțe din țară sunt într-un fel de grevă nedeclarată (pentru că ar fi ilegal) și analizează doar cazurile considerate urgente, în semn de protest față de modificările propuse de guvern privind pensiile de serviciu din sistem.

Modificările vizează prelungirea vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiilor, măsuri considerate de magistrați ca fiind neconstituționale.

Guvernul Bolojan dă testul suprem la CCR. Tudorel Toader îl contrazice pe Augustin Zegrean cu privire la pensiile magistraţilor: „Eu, personal, în acest context, tind să cred că legea va trece”

CCR a anunțat noua grilă de venituri ale judecătorilor: salariu – 47.000 de lei, spor de stres – 11.700 de lei, spor de confidențialitate – 2.300 de lei

CCR va trebui să judece, în octombrie 2025, proiectul de lege prin care se reduc pensiile speciale ale magistraților. Potrivit aceluiași proiect, Guvernul Bolojan propune diminuarea acestora cu 25%.

În acest mmoment, pensiile speciale sunt, în medie, de 25.000 de lei net, iar, după tăiere, ar putea ajunge la suma de 18.000 de lei net, arată newsweek.ro.

În acest moment, la CCR sunt 9 judecători. Dintre aceștia, patru încasează pensii speciale, toate peste 30.000 de lei net. Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a depus cerere de pensionare. Al șaselea judecător care ia pensie specială este Csaba Aszatalos.

Citește și: Raport al Departamentului de Stat al SUA: Corupția rămâne „răspândită” în România, iar condamnările sunt tot mai greu de obținut. O problemă gravă este prescripția răspunderii penale

CCR a publicat noua grilă de salarii, în vigoare de la data de 30 septembrie.

Citește și: Decrete semnate de Nicușor Dan pe bandă rulantă înainte de decizia CCR privind pensiile speciale

Ce salarii au judecătorii CCR

Potrivit documentului de mai sus, președintele Curții Constituționale câștigă un salariu de 47.000 de lei, iar un judecător câștigă 45.000 de lei brut. Sporul de confidențialite este de 2.300 de lei, la care se mai adaugă și un spor de stres de 11.700 de lei .

Judecătorii mai primesc și 950 de lei pentru că sunt doctori și încă 300 de lei pentru condiții grele de muncă.

Judecătorii cu pensii speciale:

• Ciochină Mihaela – 600.000 lei pe an / Pensie de 50.000 lei pe lună
• Cristian Deliorga – 800.000 lei pe an / Pensie de 60.700 lei pe lună
• Bogdan Licu – 383.000 lei pe an / Pensie de 32.000 lei/lună
• Gheorghe Stan – 350.000 lei pe an / Pensie de 30.000 lei pe lună.

CCR a amânat pentru 8 octombrie pronunţarea asupra obiecţiilor de constituţionalitate vizând 4 legi din pachetul pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament la începutul lunii septembrie.

Cele patru legi sunt: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu  – referitoare la pensionarea magistraţilor, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea  privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. În cazul Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, sesizările vizând constituţionalitatea au fost respinse.