Chestorul Cristi Gheorghe, șef la Investigații Criminale, dezvăluiri despre discursul urii la Puterile Statului: „Mulți oameni confundă libertatea de exprimare cu exprimarea unor opinii care pot deveni periculoase”

Laura Duță: Prima mea întrebare este următoarea: domnule chestor Cristi Gheorghe, șef la Investigații Criminale, am înțeles că dormiți uneori în mașină, la filaj. Pentru mine a fost foarte interesant să aflu acest lucru. Aveți un grad foarte mare, conduceți o direcție extrem de importantă în anchete, și vom dezvolta acest subiect pe parcursul emisiunii. Pentru mine este însă fascinant că un șef din Poliție nu poate sta departe de teren și merge alături de echipă, chiar și două-trei săptămâni, o lună sau mai mult, urmărind un criminal, de exemplu. De ce faceți asta, domnule chestor? Cum ajutați echipa dumneavoastră?

Cristi Gheorghe: O să vă explic pe scurt ce stă la baza prezenței mele în teren. Nu sunt singurul șef care face asta, mai sunt și alții. Ideea este următoarea: dinamica infracțională, în momentul de față, este destul de accelerată și variată. Un șef, ca să poată înțelege și să ia măsurile care se impun, chiar și de la distanță, trebuie să știe ce se întâmplă în stradă. În momentul în care rupi contactul cu strada, cu evenimentele, cu modalitățile prin care se manifestă infracționalitatea, pierzi capacitatea de a înțelege fenomenul. Noi trebuie să știm, să intuim, să avem o anumită predictibilitate în tot ceea ce facem. Și da, trebuie să fim acolo, pentru a înțelege. Mai ales că rolul nostru este unul de coordonare.

Laura Duță: Coordonați mai bine din teren?

Cristi Gheorghe: Evident. Când ești pe teren, percepi direct ceea ce se întâmplă. În birou, informațiile trec prin diverse filtre. Așa, eu evit acele filtre și primesc informația brută, pe care o pot analiza direct și pot lua deciziile corecte.

Laura Duță: Dar nu puteți sta fără teren, fără anchetă? Sunt mulți care, odată ajunși șefi, renunță la partea operativă.

Cristi Gheorghe: Eu, de principiu, nu pot. Nu toată lumea face teren și nici nu este ușor. Este o muncă epuizantă, nenormată. Nu există un program de 8, 10 sau 12 ore. Au fost situații în care am stat 48 sau chiar 50 de ore fără să părăsim câmpul infracțional sau misiunea în curs. Dar așa m-am format, așa am fost învățat. Asta este viața mea, această meserie.

Laura Duță: Nu puteți sta fără acea adrenalină a investigației, nu-i așa?

Cristi Gheorghe: Nu. Mintea trebuie să fie mereu în dinamică, să perceapă și să conceapă răspunsuri și soluții pentru fiecare caz. Cu cât este mai dificil un caz, cu atât este mai incitant și mai frumos.

Laura Duță: Vedem la televizor multe cazuri mediatizate – crime, tragedii – și aproape la toate sunteți prezent. Ce înseamnă, de fapt, investigațiile criminale?

Cristi Gheorghe: Direcția de Investigații Criminale este, în prezent, cea mai mare structură de combatere la nivel național. Poliția are două mari segmente: prevenirea și combaterea. Noi ne ocupăm de combatere. Avem foarte mulți colegi, la nivel național, care investighează o gamă largă de infracțiuni.

Laura Duță: Ați început cu infracțiunile de mare violență, omorurile, nu-i așa?

Cristi Gheorghe: Da, omorurile reprezintă segmentul cel mai cunoscut și cel mai spectaculos. Este o linie de muncă aparte, tehnică, ce presupune metode specifice de investigare – de la audierea suspecților și martorilor, până la folosirea mijloacelor medico-legale și criminalistice. Este un spectru foarte larg de activități implicate într-un caz de omor.

Laura Duță: Ce alte domenii acoperiți?

Cristi Gheorghe: Avem un segment care se ocupă de infracțiunile contra patrimoniului și grupările infracționale — spargeri, tâlhării, furturi, grupuri organizate sau neorganizate. Există și un serviciu de cooperare internațională, foarte activ, care instrumentează infracțiunile comise de cetățeni români în afara țării, în colaborare cu parteneri din UE și din afara Uniunii.

De asemenea, avem un serviciu care se ocupă de persoane urmărite — fie pe baza mandatelor europene, fie a celor de arestare naționale — și tot acolo se gestionează cazurile de persoane dispărute. Tot în această zonă, există un birou care supraveghează persoanele aflate sub măsuri preventive neprivative de libertate.

Mai avem un serviciu de combatere a criminalității informatice, care se ocupă de infracțiunile comise în mediul online, și unul de analiză comportamentală — profilerele, cum sunt cunoscuți în mass-media.

Un alt serviciu se ocupă de infracțiunile contra patrimoniului cultural național. Și, nu în ultimul rând, avem o structură dedicată investigării infracțiunilor generate de ură.

Laura Duță: Ce înseamnă, mai exact, infracțiuni generate de ură?

Cristi Gheorghe: Este vorba despre fapte motivate de ură pe criterii etnice, religioase, sexuale sau de altă natură. Serviciul se ocupă și de grupări radicale — de exemplu, cu orientări naziste, neonaziste sau religioase extremiste. Investigăm inclusiv agresivitatea din mediul online, de la discursul urii îndreptat împotriva anumitor grupuri, până la amenințările împotriva magistraților, demnitarilor sau altor persoane.

Laura Duță: Există legislație care acoperă aceste fapte?

Cristi Gheorghe: Da, există legislație, dar sunt și proiecte în curs de dezvoltare pentru a o adapta noilor realități. Agresivitatea online este o provocare nouă, la fel ca manipularea unor categorii sociale prin mesaje radicale. Este un domeniu aflat în plină reglementare.

Laura Duță: Ați atins un punct sensibil – discursul urii. Mă gândesc să fac o emisiune separată despre acest fenomen și despre legislația actuală. Interesant că Poliția deja se ocupă de asta.

Cristi Gheorghe: Da, e o provocare nouă. Mulți oameni confundă libertatea de exprimare cu exprimarea unor opinii care pot deveni periculoase sau care nu reflectă realitatea.

Laura Duță: Haideți să revenim la partea de violență. Vedem cazuri tot mai grave – crime cu autor dispărut, victime tranșate, anchete extrem de complexe. Cât de greu este să desfășurați o astfel de investigație?

Cristi Gheorghe: Ceea ce vedeți la televizor reprezintă doar 5-10% din munca reală a unui investigator sau a unei echipe de investigatori într-un caz de omor. Restul presupune o muncă uriașă, detaliată, desfășurată uneori timp de luni sau ani. De pildă, chiar zilele trecute a fost identificat autorul unui omor vechi de 26 de ani.

Puteți viziona emisiunea integrală apăsând click AICI.