EXCLUSIV Primarii lui Bolojan sfidează concedierile. Angajații lor continuă să stea…la stat fără să fie constrânși de lege

Primarii din fieful lui Ilie Bolojan au găsit metoda perfectă pentru a sfida austeritatea: în loc să facă restructurări reale, și-au mutat angajații pe statele de plată ale Asociației Comunelor din România – filiala Bihor, mascând cheltuielile sub forma „bunurilor și serviciilor”.

Potrivit simulărilor Guvernului, la o reducere de 40% a organigramelor primăriilor, Bihorul ar fi trebuit să piardă doar 53 de posturi, adică doar 2% din cele peste 3.100 existente. Chiar și în scenariul mai dur, cu tăieri de 45%, dispăreau doar 72 de posturi. Prin comparație, în alte județe precum Galați sau Argeș ar fi trebuit să fie restructurate 16–17% din posturi. În tot acest timp, premierul Ilie Bolojan a transformat Bihorul, județul său natal, în exemplul favorit atunci când vorbește despre eficiența administrației publice locale. De fiecare dată aduce cifrele care arată că primăriile bihorene ar fi printre cele mai disciplinate la capitolul cheltuieli și că acolo reforma administrației a fost făcută „ca la carte”.

Vezi și EXCLUSIV Victor Ciutacu: „Nicuşor Dan se distanţează de Administrația Trump și merge 100% pe linia europeană. Nu e gafă, e afront voit”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Concret, în timp ce organigramele primăriilor se subțiau formal, ACoR Bihor se umfla an de an. Dacă în 2019 avea 45 de angajați, în 2025 a ajuns la peste 90 și venituri de peste 7 milioane lei, de trei ori mai mult ca acum cinci ani. Cum? Primăriile au început să plătească lunar „servicii administrative” către Asociație, servicii prin care, în realitate, oamenii lor rămâneau la muncă în birourile comunale, dar cu salariile deghizate în facturi.

Alte articole

Sondaj INSCOP: Românii s-au săturat de Guvernul Bolojan, 63,9% cer instalarea unui executiv cu puteri depline. AUR a trecut de 40%!

Bolojan, mutare de ultimă oră. Ordonanță adoptată de Guvern, deși este interimar. Explicațiile oficiale

De exemplu, comuna Hidișelu de Sus virează 63.500 lei pe lună pentru 9 oameni „ascunși” la ACoR. Mădăras plătește 52.500 lei pentru 4-5 funcționari, Avram Iancu 36.000 lei, iar Tulca „doar” 5.700 lei. În paralel, alte comune plătesc între 1.500 și 4.000 lei pentru servicii de audit sau urbanism, deși aceleași servicii ar putea fi obținute gratuit sau mai ieftin de la instituțiile județene.

Edilii nu ascund fenomenul, dimpotrivă, îl justifică. Primarul din Avram Iancu, Dorin Toma, recunoaște că trei referenți ai Primăriei sunt angajați prin ACoR: „Fără ei, Primăria s-ar bloca. Știți și dumneavoastră că nu se pot face angajări. Prin ACoR se rezolvă într-o săptămână”.

La rândul său, primarul din Dobrești, Florin Copos, explică: „Avem administrator de piață, muncitori la deszăpezire, oameni pentru șanțuri. Posturile sunt blocate, dar prin ACoR putem să-i plătim”. Astfel, reforma care ar fi trebuit să reducă birocrația a devenit doar o schimbare de rubrică în contabilitate: din „cheltuieli de personal” în „bunuri și servicii”.

Citește și Elena Lasconi trage un puternic semnal de alarmă, dezamăgită de Nicuşor Dan şi Bolojan: „Peste 3 ani o să avem majoritate de izolaţionişti în Parlament şi de acolo până la o dictatură mai este doar un mic pas”