UE obligă firmele să anunţe public salariile şi bonusurile pentru fiecare post din 2026. Angajatorii sunt revoltaţi

Începând cu anul 2026, angajatorii din România vor fi obligați să publice salariile pentru fiecare post încă din perioada recrutării, ca urmare a transpunerii Directivei UE 2023/970. Măsura va permite atât candidaților, cât și angajaților să aibă acces la informații clare despre remunerații. Cristina Vajda, manager Dala HR, spune că nu toți angajatorii vor fi de acord cu această măsură, mai ales cei care obișnuiau să mențină salariile confidențiale pentru a păstra flexibilitate în negocieri sau pentru a evita comparațiile interne între angajați.

Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, însă va produce efecte începând cu 1 ianuarie 2026.

Primele raportări oficiale vor fi făcute de angajatori în iunie 2027, pentru datele din anul 2026.

„Timpul rămas este foarte scurt pentru ca firmele să-și revadă politicile, procesele și instrumentele de resurse umane”, avertizează Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România și Florentina Munteanu, Partener, Reff & Asociații.

Alte articole

Austeritate şi anul viitor, Ilie Bolojan rămâne inflexibil. Pensiile şi salariile rămân îngheţate în 2026, salariul minim nu se majorează

Cum afectează măsurile fiscal-bugetare ale Guvernului Bolojan salariile bugetarilor: tăieri de beneficii și bonusuri, înghețări salariale

Apocalipsa după Bolojan, salariile acestor bugetari scad cu 10% chiar înainte de Crăciun

Salarii la vedere din 2026
Potrivit noilor norme europene, anunțurile de angajare vor trebui să includă salariul minim sau un interval salarial, stabilit pe baza criteriilor obiective și neutre în funcție de gen. În același timp, angajatorii nu vor mai putea întreba candidații despre istoricul lor salarial anterior, prevenind astfel blocarea evoluției financiare a angajaților noi.

„De obicei, angajatorii spun marja salarială pentru fiecare post în parte, adică au un minim și un maxim pe care îl publică în anunțul de angajare, alături de descrierea jobului. Majoritatea pun un salariu fix atunci când este vorba despre începători. La posturile care necesită minim doi ani de experiență există o grilă salarială, cu un minim și un maxim”, a explicat Cristina Vajda.

Mulți angajatori, nemulțumiți de noua regulă
Pentru angajați, directiva aduce dreptul de a solicita informații despre propriul salariu și media salarială a colegilor care îndeplinesc aceeași muncă.

„Părerile sunt împărțite în ceea ce privește directiva. Cred că 50% dintre angajatori sunt de acord să publice salariile, deoarece acest lucru îi ajută mult în partea de recrutare. Candidatul, atunci când caută detalii despre job și vede salariul de încadrare, poate considera acest lucru un avantaj, în ideea că se economisește timp și doar candidații care își doresc un nivel de salarizare precum cel publicat în anunț vor aplica”, a adăugat expertul în HR.

Angajatorii vor fi obligați să comunice și criteriile obiective folosite pentru stabilirea salariilor, bonusurilor și beneficiilor. În plus, clauzele contractuale care interzic discuțiile despre salarii vor deveni nule.

„Sunt și firme care nu doresc să își expună salariile. Noi, ca agenție de recrutare, am observat că în jur de 80% dintre clienții noștri nu doresc să dezvăluim salariile în cadrul interviului, în timp ce 20% dintre ei vor să spunem direct nivelul salarial oferit pentru jobul respectiv. Deci, poate că sunt mai mulți angajatori în piață care nu vor să ofere detalii despre salariu decât cei care doresc ca acesta să fie cunoscut”, a mai spus ea.

Noutăți legate de salariile tuturor din UE

Directiva UE are și un obiectiv clar de reducere a diferențelor salariale între femei și bărbați. Angajatorii vor trebui să ia măsuri dacă diferența de remunerare dintre genuri depășește 5%. Statele membre au termen până pe 7 iunie 2026 pentru a transpune aceste prevederi în legislație.

Potrivit specialistului în recrutare, cei aflați în căutarea unui loc se muncă sunt tentați să aplice la joburile pentru care nu este specificat un pachet salarial.

„Sunt mai multe persoane care aplică la joburile pentru care nu se specifică detalii despre pachetul salarial. În cazul în care nivelul salarial nu este trecut într-un anunț, persoanele care consideră că se potrivesc cu jobul respectiv, au experiența și skill-urile necesare, vor aplica și se vor gândi că salariul va fi negociat în funcție de experiența pe care o au. Pe acest aspect se bazează și firmele care nu trec pachetul salarial în anunț, mai ales pentru posturile de middle sau management. Atunci când candidatul vine la interviu, angajatorii se bazează pe ideea că îl vor încadra într-o grilă salarială, în funcție de experiența și de soft skill-urile pe care le are”, a încheiat Cristina Vajda.

Una dintre principalele schimbări este dreptul angajaților de a solicita informații privind criteriile de stabilire a salariilor, precum și nivelurile medii ale salariilor pentru posturi similare, defalcate pe gen.

Scopul nu este divulgarea salariilor individuale, ci a datelor statistice, media, mediana, minimul și maximul salariilor, pe baza unei grile transparente de evaluare a posturilor.

„Directiva nu obligă angajatorii să dezvăluie salariile colegilor, ci să furnizeze date statistice, obiective și clare”, se explică în comunicatul de presă.

Sondaj eJobs: Cu mai puțin de un an până la transparentizarea pieței salariilor, peste 60% dintre angajatori spun că încă nu sunt pregătiți pentru acest pas

62% dintre angajatorii participanți la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România au declarat ca nu sunt pregătiți pentru momentul în care piața salariilor va fi transparentizată în sensul publicării salariilor oferite în anunțurile de angajare. Aceștia nu au început încă procesul de implementare și adaptare la noua directivă, care, potrivit Comisiei Europene, va fi pusă în aplicare începând cu a doua jumătate a anului viitor. Asta în timp ce 22% se simt parțial pregătiți, au început să analizeze impactul și să facă planuri, iar 16% sunt foarte pregătiți și au deja o politică de transparentizare a salariilor pe care o aplică în procesul de angajare.

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Se oferă salarii de peste 7.000 de euro și cazare gratuită. Care sunt condițiile pentru a te putea angaja

„Deși nu mai este un subiect nou pentru angajatori și toți cunosc directiva și faptul că nu mai durează mult până când va fi și implementată, în continuare vedem un procent care nu reușește să treacă de 40% al joburilor care au salariul afișat în anunțul de angajare. Excepție fac job-urile blue collar, adresate candidaților fără studii superioare, unde argumentul salarial este definitoriu. Spre exemplu, dacă pe eJobs.ro aproximativ 4 din 10 joburi postate au salariul publicat, pe iajob.ro, platforma dedicată candidaților care nu au studii superioare, numărul crește la 7 din 10”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

La întrebarea despre cum se raportează compania din care fac parte la transparența salarială în momentul postării de noi joburi disponibile, 34% au răspuns că publică salariul pentru majoritatea pozițiilor noi, 10% fac acest lucru doar pentru pozițiile entry level, în timp ce 56% nu îl afișează deloc. 41,7% recunosc că se tem de faptul că o astfel de abordare transparentă ar putea genera potențiale nemulțumiri ale angajaților actuali cu privire la diferențele dintre salariile pe care le primesc și cele care sunt oferite candidaților pentru pozițiile vacante. 21% consideră că aceste informații trebuie să rămână confidențiale, iar 14,6% cred că publicarea salariilor va duce la o gestionare mai anevoioasă a negocierilor salariale cu noii candidați. Alte riscuri pe le văd în adoptarea acestei directive sunt legate de costurile administrative ridicate aferente implementării, dar și faptul că vor fi dezavantajați în atragerea candidaților pentru că nu oferă salarii competitive.

„Sunt și angajatori care văd mai degrabă beneficii în implementarea transparentizării pieței salariilor, principalul fiind creșterea capitalului de încredere în relația cu angajații și candidații. Alte beneficii menționate au mai fost reducerea diferențelor salariale și promovarea echității de gen, precum și atragerea de talente într-un timp mai scurt. De altfel, inclusiv datele noastre arată că anunțurile cu salariul afișat primesc până la de patru ori mai multe vizualizări și aplicări decât celelalte”, detaliază Raluca Dumitra. 30% spun, pe de altă parte, că nu văd beneficii, ci doar riscuri într-o astfel de măsură. În ciuda acestui fapt, 66% dintre participanții la sondaj declară că mesajul care are cea mai mare rezonanță în comunicarea cu potențialii angajați este cel legat de pachetul salarial.

Sondajul a fost realizat în luna septembrie, pe un eșantion de 198 de respondenți – specialiști în HR, manageri de departament, team leader și antreprenori. Domeniile din care au venit cele mai multe răspunsuri au fost construcții, producție, administrativ / logistică, vânzări, medicină, HR / psihologie, IT, și banking.

Riscuri și oportunități pentru companii

Lipsa de conformare poate aduce riscuri reputaționale și juridice, dar și pierderea încrederii angajaților.

În același timp, firmele care gestionează transparent acest proces pot câștiga un avantaj competitiv.

„Directiva privind transparența salarială nu este doar despre conformitate, ci despre o oglindă în care fiecare companie își vede procesele de performanță și recompensare”, subliniază experții Deloitte.

Începând din 2026, angajatorii vor trebui să fie pregătiți să ofere angajaților informații clare despre cum sunt stabilite salariile, bonusurile și beneficiile, demonstrând că recompensele sunt acordate pe criterii obiective și nediscriminatorii.