Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri, 8 octombrie, nivelul dobânzii de politică monetară, într-o ședință marcată de inflație ridicată și perspective economice.
Astfel, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
Consiliul de Administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare”, potrivit BNR.
Banca centrală a redus dobânda cheie la 6,50% pe an la data de 8 august 2024 și a păstrat această valoare în toate ședințele următoare, iar modificări semnificative ar putea să apară cel mai devreme anul viitor.
Citește și: Previziuni sumbre de la Banca Mondială şi CFA România. TVA ar putea fi majorată inevitabil la 24% în 2026
Economia României, în pericol după scăderea vânzărilor cu amănuntul. Radu Georgescu, economist: „Guvernul ne-a înfrânt. Creșterea TVA-ului de la 1 august a dus la prăbușirea consumului”
Românii au redus cheltuielile. Teama de recesiune a dus la o prudență sporită, astfel că români au pus frână consumului. Deși o parte din încetinirea din august poate fi atribuită cheltuielilor de dinaintea creșterilor de taxe, acest lucru nu explică pe deplin reculul, scriu economiștii ING într-o notă transmisă luni investitorilor.
„Excluzând perioada de izolare cauzată de pandemie, aceasta este cea mai mare scădere lunară de la criza din 2009-2010. Mai mult, datele din iulie au fost, de asemenea, revizuite în jos de la o creștere de 0,3% la o scădere de 0,7%, ceea ce umbrește perspectivele consumului privat din trimestrul al treilea”, arată analiza ING.
„Guvernul ne-a înfrânt. Creșterea TVA-ului de la 1 august a dus la prăbușirea consumului”, constată și economistul Radu Georgescu.