Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evitat joi două moţiuni de cenzură depuse în Parlamentul European de politicienii de extrema dreaptă şi de reprezentanţii stângii radicale, potrivit Le Figaro. Prima, prezentată de Patriots for Europe (PFE), un grup prezidat de Jordan Bardella, a primit 179 de voturi pentru, 378 de voturi împotrivă şi 37 de abţineri. A doua a avut 133 pentru, 383 împotrivă şi 78 de abţineri.
În urma acestor rezultate, Ursula von der Leyen şi-a consolidat coaliţia formată din social-democraţi, centru (Renew) şi dreapta europeană (PPE).
Criticile la adresa preşedintei Comisiei au venit chiar şi din partea unor membri ai taberei sale, care îi reproşează ambiguitatea în relaţia cu extrema dreaptă şi gestionarea legislaţiei de mediu. Ursula von der Leyen a răspuns cu un ton conciliant, solicitând unitate în Parlament şi avertizând că orice diviziune ar putea fi exploatată de adversarii Uniunii Europene, inclusiv de Rusia.
Conform regulilor, o moţiune de cenzură trebuie depusă de o zecime dintre eurodeputaţi (72) şi adoptată cu majoritate de două treimi. Parlamentul European nu a răsturnat niciodată o Comisie. În iulie, europarlamentarul român Gheorghe Piperea a iniţiat o moţiune de cenzură care a fost respinsă prin vot.
Dacă ar fi pierdut vreunul dintre voturi, von der Leyen şi restul Comisiei ar fi trebuit să demisioneze, aruncând Uniunea Europeană în haos într-un moment critic.
Ursula von der Leyen a obţinut însă un sprijin mai mare decât se aşteptau mulţi dintre susţinătorii şi criticii săi, notează POLITICO.
O mare majoritate a membrilor Parlamentului European, care au votat joi două moţiuni – una din partea stângii şi una din partea grupului de extremă dreapta „Patrioţii pentru Europa” – au susţinut-o pe preşedinta de centru-dreapta a Comisiei Europene. Puţini oameni credeau că va pierde, dar amploarea victoriei semnifică o consolidare a poziţiei sale.
Rezultatul a arătat că oponenţii centrişti ai lui von der Leyen – care iniţial îi susţinuseră preşedinţia – s-au raliat în jurul ei în momentul decisiv.
Blocul european se confruntă cu una dintre cele mai incerte perioade din istoria sa, cu politicieni populişti şi eurosceptici care preiau puterea sau sunt foarte aproape de a o face în mai multe dintre ţările membre, iar Rusia duce un război în Ucraina şi ameninţă graniţele estice ale Europei.
„Apreciez profund sprijinul puternic primit astăzi”, a scris Ursula von der Leyen pe X, la câteva minute după vot.
A fost un rezultat dezastruos pentru tabăra anti-von der Leyen. Moţiunea de cenzură a extremei drepte a obţinut cu doar patru voturi mai mult decât o moţiune similară din iulie.
Moţiunea stângii a avut un rezultat şi mai slab decât cea a extremei drepte. Un oficial al grupului de stânga a declarat pentru POLITICO înainte de vot că atingerea a 200 de voturi pentru ar fi fost considerată un rezultat bun.
Cu toate acestea, într-un gest care poate fi interpretat ca un semn de încredere continuă în conducerea lui von der Leyen, socialiştii şi-au menţinut sprijinul pentru ea.
Acest rezultat ar putea marca sfârşitul unei perioade de scurtă durată de moţiuni de neîncredere repetate. Majoritatea care a reales-o pe von der Leyen în iulie 2024 a susţinut-o pentru a treia oară consecutiv, făcând viitoarele încercări mai mult decât simbolice.
Cu toate acestea, europarlamentarul spaniol de extremă dreapta Jorge Buxadé a declarat pentru POLITICO că „există atât de multe motive” pentru a lansa moţiuni împotriva Ursulei von der Leyen „încât am putea depune câte una la fiecare două luni”.
Pe de altă parte, aliaţii socialişti şi liberali ai lui von der Leyen aşteaptă să vadă dacă cererile pe care le-au formulat în schimbul sprijinului lor vor da roade.
Preşedinta Comisiei „trebuie să-şi îndeplinească promisiunile”, a declarat social-democratul german René Repasi. „S-ar putea să existe în viitor o moţiune S&D dacă nu vedem acest lucru”, a avertizat el. Întrebat când ar putea veni acel moment, europarlamentarul a răspuns: „Aş spune că dacă în jumătate de an vom vedea că niciuna dintre promisiunile legate de priorităţile S&D nu a fost pusă în aplicare, acela ar putea fi momentul în care vocile critice se vor ridica din nou”.