VIDEO Furia Gen Z se extinde. Lovitură de stat în Madagascar, armata s-a alăturat protestatarilor

Din Maroc, până în Indonezia şi Madagascar, tot mai mulți tineri ies în stradă, simțindu-se nedreptățiți în fața inegalităților sociale și a lipsei locurilor de muncă. În timp ce europenii și americanii își manifestă frustrarea alegând politici extreme, cum sunt cele de dreapta, valul de demonstrații ale Generației Z din Africa și Asia este îndreptat preponderent împotriva liderilor în vârstă, a corupției, șomajului, disparităților de venituri și economiilor care i-au lăsat în urmă pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, arată o analiză publicată de Bloomberg.

Președinția Madagascarului a anunțat duminică existența „unei tentative ilegale și forțate de preluare a puterii”, fără a oferi detalii suplimentare, la o zi după ce unii militari s-au alăturat protestatarilor care contestă guvernul.

Trupele din unitatea de elită CAPSAT, care l-au sprijinit pe actualul președinte Andry Rajoelina să preia puterea în urma loviturii de stat din 2009, au îndemnat alți soldați „să nu se supună ordinelor” și să se alăture mișcării de protest inițiate pe 25 septembrie. Demonstrațiile, conduse în mare parte de tineri, au început din cauza penuriilor de apă și energie electrică, dar s-au transformat într-un val de revendicări politice ce cer demisia președintelui, scuze pentru violențele împotriva protestatarilor și dizolvarea Senatului și a comisiei electorale.

#Madagascar 🇲🇬 La beauté de la lutte d’une jeunesse et d’un peuple qui lutte pour ses droits fondamentaux et qui doit être entendue. @genZmada pic.twitter.com/S36P9ntVzw

— younous omarjee (@younousomarjee) October 12, 2025

Alte articole

Proteste ale Gen Z în Maroc, pe modelul revoluției din Nepal. VIDEO şocant

Generația Z spune „nu” permisului: De ce tinerii nu mai vor să fie şoferi

Potrivit Națiunilor Unite, cel puțin 22 de persoane au murit și peste 100 au fost rănite de la începutul protestelor. Autoritățile malgașe contestă aceste cifre, Rajoelina afirmând recent că ar fi fost uciși doar 12 protestatari.

Pe rețelele sociale au circulat sâmbătă imagini cu soldați CAPSAT care îndemnau trupele „să susțină poporul”. Alte filmări difuzate de presa locală arată cum zeci de militari au părăsit cazarma pentru a însoți mii de manifestanți în Piața 13 Mai din Antananarivo – loc istoric al mișcărilor de revoltă, aflat până atunci sub pază strictă.

Într-un comunicat oficial, Președinția Madagascarului a condamnat „orice tentativă de destabilizare” și a cerut unitate în apărarea „ordinii constituționale și suveranității naționale”, îndemnând totodată la dialog pentru depășirea crizei.

Între timp, premierul și șeful Statului Major al armatei au cerut populației să rămână calmă și să sprijine eforturile de mediere.

Proteste ale Gen Z în Maroc, pe modelul revoluției din Nepal. VIDEO şocant

Madagascar este o insulă situată în Oceanul Indian, la est de coasta Africii, fiind a patra cea mai mare insulă din lume. Țara se remarcă prin biodiversitatea sa unică, peste 80% dintre speciile de plante și animale nu se găsesc nicăieri altundeva pe planetă. Capitala este Antananarivo, iar limba oficială este malgașa, alături de franceză.

Istoric, insula a fost colonizată de Franța în secolul al XIX-lea și a devenit independentă în 1960. De atunci, Madagascar a traversat numeroase perioade de instabilitate politică, marcate de lovituri de stat, crize economice și proteste. Una dintre cele mai importante rupturi a avut loc în 2009, când actualul președinte Andry Rajoelina, pe atunci primar al capitalei, a preluat puterea cu sprijinul armatei, înlăturându-l pe predecesorul său, Marc Ravalomanana.

Violențe în Maroc și Bangladesh

Mii de oameni au ieșit în stradă și în țări precum Madagascar, Indonezia, Kenya și Mongolia, în ultimul an, pe măsură ce nemulțumirea față de status-quo a atins cote maxime, mobilizată fiind pe rețelele sociale.

Manifestările flagrante de bogăție – de la președinți care poartă ceasuri de lux în valoare de trei ani de salariu obișnuit, până la copiii miniștrilor care postează pe Instagram fotografii cu petreceri în Ibiza – au alimentat furia populației.

Acest lucru a fost valabil în special în Nepal, luna trecută, și în Bangladesh, anul trecut, cele mai de succes proteste ale Generației Z. În ambele cazuri, demonstranții au provocat prăbușirea guvernelor.

„Ceea ce este distinct în valul actual de mobilizare a tinerilor este convergența condițiilor în medii politice foarte diferite”, a spus Bilal Bassiouni, șeful departamentului de previziuni de risc al firmei de consultanță Pangea-Risk. Tinerii se confruntă cu creșterea costurilor de trai și cu crearea slabă a noi locuri de muncă, în același timp cu concentrarea autorității politice în mâinile elitelor îmbătrânite, cu puțin spațiu pentru reînnoire

Protestele au continuat vineri în Madagascar, unde poliția a ucis cel puțin 22 de persoane, chiar și după ce președintele Andry Rajoelina a demis întregul său guvern ca răspuns la tulburări.

Trei persoane au murit în Maroc și peste 1.000 au fost reținute, marcând cel mai grav val de tulburări de la Primăvara Arabă încoace, revoluții care au început de-a lungul coastei în Tunisia, dar pe care Marocul a reușit să le evite.

Răscoală în Nepal! Parlamentul este în flăcări, demnitarii sunt atacați de protestatari. Soția unui fost premier, incendiată în propria casă! VIDEO

Încurajați de un grup fără lider, priceput în tehnologie, numit GenZ212, furia demonstranților marocani a fost alimentată de cheltuielile excesive pentru Cupa Mondială de fotbal din 2030, în detrimentul, spun ei, al sănătății și educației.

La fel ca în multe dintre țările în curs de dezvoltare care au cunoscut recent tulburări, inegalitatea a crescut vertiginos în Maroc. Șomajul în rândul tinerilor este foarte răspândit, chiar dacă țara a devenit un important centru industrial pentru Europa, în special ca producător de automobile.

Tot ce mai rămâne de făcut este să protestezi, potrivit lui Houssam, care își câștigă existența ca șofer în Rabat.

„Știu că nu voi putea niciodată să-mi cumpăr o casă, nu cu ceea ce câștig astăzi – sunt mereu pe minus”, a spus tânărul de 29 de ani, în timp ce conducea pe bulevardul unde se înălța la orizont turnul regelui Mohammed al VI-lea, cu imensul său mall adiacent. „În această țară, ne limităm la a ne uita la vitrine”. Este un sentiment care leagă protestele aflate la mii de kilometri distanță.

Cea mai gravă criză politică din Nepal din ultimii ani, scânteia care a ajuns şi în Madagascar

Nepalul a traversat luna trecută cea mai gravă criză politică din ultimii ani, când tineri manifestanți au incendiat clădiri guvernamentale pentru a protesta față de corupția endemică și față de oportunitățile limitate de angajare din această țară himalayană. Tulburările au fost declanșate de interzicerea rețelelor sociale, dar protestele au continuat chiar și după ce guvernul a revocat această măsură.

O mare parte din furia manifestanților era îndreptată împotriva „copiilor nepo”, descendenții privilegiați și bine conectați ai elitei nepaleze, care își etalează stilul de viață pe Internet. Casele familiilor bogate și influente din Kathmandu au fost incendiate. Criza a forțat prim-ministrul și mai mulți înalți oficiali să demisioneze și a lăsat în urmă peste 70 de morți și sute de răniți.

Demonstrațiile din Nepal au avut loc la doar câteva zile după ce protestatarii au ieșit în stradă, în Indonezia. Declanșatorul a fost o subvenție de 3.000 de dolari pentru locuințe acordată parlamentarilor, dar tulburările au degenerat într-o mișcare mai amplă împotriva corupției și impunității clasei conducătoare din Indonezia.

Revolta din Kenya

Schimbarea a avut loc și în alte părți. Zeci de mii de tineri kenieni au ieșit în stradă anul trecut, au luat cu asalt Parlamentul și l-au forțat pe președintele William Ruto să-și demită cabinetul și să retragă un proiect de lege fiscală controversat. Furia lor era îndreptată împotriva incapacității sale percepute de a combate corupția rampantă.

Tot în 2024, tineri protestatari s-au adunat în Bangladesh, culminând cu demiterea liderului de lungă durată Sheikh Hasina.

„În trecut, guvernele au încercat să gestioneze această furie publică ignorând-o, calmând-o sau reprimând-o”, a declarat Michael Kugelman, membru non-rezident al Fundației Asia Pacific. „Dar această abordare nu mai funcționează”.