Invitat la emisiunea ”Puterile Statului”, moderată de jurnalista România TV Laura Duță, comisarul-șef Alexandru Leuțu-Cotroceanu a explicat modul în care se implică Poliția Română pentru asigurarea siguranței în unitățile de învățământ și prevenirea cazurilor grave precum cele de violență sau trafic ori consum de droguri.
Leuțu-Cotroceanu a precizat, printre altele, că Poliția Română derulează un program prin care victimele violenței sunt încurajate să semnaleze cazurilor, astfel încât vinovații să fie pedepsiți.
Laura Duță: A început școala, sunt noi provocări pe care le aveți în acest an școlar și important pentru mine este să aflu care sunt prioritățile dumneavoastră ca director al acestei direcții pe toată țara, pentru că vă ocupați de școlile din toată țara.
Alexandru Leuțu-Cotroceanu: Orice început de an școlar este o nouă provocare. Din păcate, vine cu același trend pe care l-am avut în ultimii ani în zona de constatare a infracțiunilor și a faptelor sesizate în mediul școlar sau în zona adiacentă unităților de învățământ. (…) În continuare, faptele de loviri sau alte violențe mențin acest trend, unul crescător, dar se încadrează în statistica ultimilor ani, respectiv undeva la 60 la sută din faptele înregistrate în mediul școlar. Însă putem să spunem că avem și un trend în scădere, comparativ cu anul școlar 2023-2024, în sensul că în anul școlar 2024-2025 am avut o scădere de 27 la sută a faptelor înregistrate în mediul școlar și undeva la 36 la sută a faptelor de bullying semnalate.
Laura Duță: Când vă referiți la violență, vorbim despre violență verbală, fizică? În ce școli, în ce județe, zone, și cât de importantă este implicarea colegilor dumneavoastră?
Alexandru Leuțu-Cotroceanu: Vorbim despre loviri sau alte violențe, care sunt cele mai des întâlnite în mediul școlar. Dacă vorbim despre fapte minore – să spunem, o palmă, care nu ar trebui să existe în relațiile dintre copii. Sau situații precum o piedică pusă în glumă, de la care se ajunge la vătămare corporală destul de gravă…
Laura Duță: Mai există și violență împotriva profesorilor?
Alexandru Leuțu-Cotroceanu: Noi ne ocupăm de întreaga problematică, fie că vorbim despre violențe între copii, fie ale minorilor asupra cadrelor didactice sau viceversa. (…) Anul trecut, am avut aproape 90.000 de activități în mediul școlar de prevenire a violenței în mediul școlar și de informare cu privire la aceste riscuri. Ca beneficiari, undeva la aproximativ trei milioane de elevi, având în vedere că totalul acestei categorii sociale este undeva la 3,2 milioane de elevi. Suntem într-o activitate cât se poate de dinamică și ne dorim cât mai mult să fim în rândul copiilor.
Laura Duță: În noile programe, ce ați pregătit pentru copii anul acesta?
Alexandru Leuțu-Cotroceanu: Demersul început de noi anul trecut prin campania ”Tăcerea e tot violență, vocea este soluția”, prin care încurajam martorii unor astfel de evenimente să semnaleze orice situație cu care ar putea să intre în contact continuă și în anul școlar 2025-2026, printr-un nou proiect, care se numește ”Scoatem violența școlară din anonimat”, în care de data aceasta ne adresăm victimelor acestor situații și le încurajăm să nu treacă cu vederea o situație la care au fost expuși. (…) Nimeni nu are voie să lovească pe nimeni niciodată, nimeni nu are voie să ne jignească sau să ne înjosească sau să ne afecteze demnitatea. De aceea, încurajăm toți copiii, părinții și profesorii să semnaleze astfel de fapte, tocmai pentru ca instituțiile statului, printre care Poliția Română și unitățile de învățământ, să dispună măsurile legale care se impun, atât din punct de vedere al răspunderii contravenționale ori penale – dacă avem astfel de sesizări -, sau al regulamentelor școlare care statutează și ele anumite norme de conviețuire în unitatea de învățământ și sancțiuni care ar putea dispuse față de cei care nu respectă aceste regulamente.
Laura Duță: Pentru că și minorii pot avea dosare penale și sunt supuși incidențelor legii…
Alexandru Leuțu-Cotroceanu: Tocmai asta transmitem și noi de fiecare dată când avem activități în mediul școlar, că până în 14 ani nu este vorba despre o răspundere penală, dar asta nu înseamnă că nu pot fi măsuri preventive dispuse față de copii, care sunt prevăzute de lege, inclusiv programe de reintegrare socială sau de supraveghere zilnică ori consemnare la nivel de weekend. Sau, între 14 și 16 ani, dacă vorbim despre răspundere limitată din punct de vedere al răspunderii penale, care este condiționață și de stabilirea discernământului, iar începând cu 16 ani răspunderea penală este integrală, diferența fiind doar natura sancțiunilor care pot fi dispuse asupra minorilor.
Interviul integral acordat de șeful Direcției Școlare din Poliția Română poate fi vizionat AICI.